Adevărata provocare chinezească

Publicat pe 11 octombrie 2010 la 20:28

Summit-ul UE-Asia din 4-5 octombrie era presupus să întărească cooperarea în faţa crizei economice mondiale. In mod oficios toată lumea ştia că toţi conducătorii UE vor încerca să convingă China să reevalueze yuanul. Proiectele s-au terminat în coadă de peşte, Primul ministru chinez Wen Jiabao avertizându-şi din start interlocutorii europeni că orice tentativă de presiune asupra Pekinului va fi sortită eşecului. In acest timp, din ce în ce mai mulţi experţi remarcă dezechilibrul relaţiilor bilaterale, incarnate de cele 130 de miliarde de euro de deficit comercial al l'Uniuniicu China.

"Timp de mai mulţi ani, Uniunea a folosit cu China o politică de atragere, lipsită de orice condiţie, şi acum această politică este pradă unui fiasco total... investitorii chinezi jubilează în Europa, europenii, cât despre ei, sunt adeseori transplantaţi în China", regretăîn Gazeta Wyborcza François Godement, expert la European Council on Foreign Relations.

Intr-adevăr, în ultimul timp, întreprinderile chinezeşti au început să intre în Europa pe poarta mică. Ele au lansat Greciei, îndatorată până la gât, un colac de salvare, însoţit de promisiunea Pekinului de a face investiţii gigantice în infrastructuri (mai ales în modernizarea căilor greceşti de cale ferată). Tot China a cumpărat, pentru mai mult de 3 miliarde de euro, portul de mărfuri din Pireu. Cât despre Serbia, candidat potenţial în UE, chinezii vor construi pentru ei un pod peste Dunăre.

Ce e de făcut? Uniunea poate urma exemplul Statelor Unite, mărind taxele deja existente asupra produselor chinezeşti, sau poate introduce altele noi. Ea poate în acelaşi timp să continue să incite Pekinul spre reevaluarea monezii.

Newsletter în limba română

Dar este o luptă inutilă, potrivit politologului american Fareed Zakaria, care se exprimă în Time. Chiar şi o creştere cu 20 % a yuanului nu ar face ca societăţile americane sau europene să devină mai competitive, iar produsele competitive din Asia nu vor dispărea pentru atâta lucru de pe rafturile magazinelor noastre. Tricourile chinezeşti vor fi cel mult înlocuite de către substitutele lor produse în Vietnam sau Bangladesh.

Zakaria insistă în schimb pe o altă problemă, cu mult mai gravă. Este vorba de competitivitatea crescândă a Chinei în domeniul educaţiei şi a economiei fondate pe cunoaştere. In zece ani cheltuielile sale în educaţie s-au triplat, numărul de universităţi s-a dublatţ iar numărul de studeni s-a multiplicat cu cinci.

Dacă ţinem cont de calculul efectuat de către Robert Fogel, deţinător al Premiului Nobel, potrivit căruia un angajat, diplomat al învăţământului superior, este de trei ori mai productiv decât cel rămas la un învăţământ elementar, ne imaginăm cu uşurinţă că problemele economice actuale cu China nu sunt decât preliminarii la adevărata bătălie, care ne aşteaptă în anii care vor veni.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!