Știri Drepturi sociale

O Cartă pentru consolidarea dimensiunii sociale a Europei

Propunerea Comisiei Europene de a crea un Pilon european al drepturilor sociale constituie un pas înainte spre o disciplină integrată şi coerentă în acest domeniu la nivel european, oferindu-le statelor membre un cadru de referinţă.

Publicat pe 6 iunie 2017 la 08:10

Criza economică profundă din ultimii ani a alimentat criticile la adresa Uniunii Europene, acuzată din ce în ce mai frecvent că este Europa băncilor, şi nu a popoarelor, concentrându-se prea mult pe dimensiunea financiară şi prea puţin atentă la nevoile propriilor cetăţeni.
În acest context, instituţiile europene au încercat să elaboreze strategii pentru consolidarea dimensiunii sociale a Uniunii Europene, astfel încât să impulsioneze ţările UE să dezvolte o economie de piaţă puternic competitivă, dar şi să fie capabile să garanteze un grad deplin de ocupare profesională şi progresul social.
Printre diversele iniţiative întreprinse, demnă de observat este cea referitoare la crearea unui Pilon european al drepturilor sociale, care în prezent se apropie de a deveni realitate. Pe 26 aprilie, Parlamentul European reunit în sesiune plenară a aprobat propunerea prezentată de Comisia Europeană pentru instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale.

Drepturi sociale şi măsuri antidiscriminare

În lunile următoare, Parlamentul European va colabora cu reprezentanţii Comisiei Europene şi Consiliului UE pentru a propune modalităţi de integrare şi îmbunătăţire a Pilonului drepturilor sociale, versiunea definitivă urmând să fie stabilită prin comun acord de cele trei instituţii cu ocazia Summitului Social care va avea loc în Suedia pe 17 noiembrie.

Dar ce este mai exact Pilonul european al drepturilor sociale? Este vorba de un set de principii şi drepturi fundamentale în materie de:
1) oportunităţi egale şi acces la piaţa muncii (pregătire, formare profesională şi educaţie permanentă; egalitate de gen; oportunităţi egale; susţinere activă în domeniul ocupării forţei de muncă);
2) condiţii de lucru egale (ocupare profesională flexibilă şi sigură; remunerare; informaţii despre condiţiile de lucru şi protecţia în caz de disponibilizare; dialog social şi participarea angajaţilor; echilibru între activităţile profesionale şi viaţa de familie; mediu sănătos de lucru, sigur şi adecvat, precum şi protecţia datelor personale);
3) forme de protecţie socială şi incluziune (asistenţă pentru copii şi susţinerea minorilor; protecţie socială; indemnizaţii de şomaj; venitul minim; venit şi pensie pentru bătrâneţe; asistenţă medicală; integrarea persoanelor cu dizabilităţi; asistenţă pe termen lung; cazare şi alte forme de asistenţă pentru persoanele fără adăpost; acces la servicii de bază).
Obiectivul Pilonului drepturilor sociale nu este a stabili principii şi drepturi noi, ci actualizarea şi integrarea celor existente în acquis-ul UE şi în normele internaţionale, ţinând cont de recentele evoluţii profunde în domeniul muncii constatate în societatea europeană.
În privinţa valorii juridice, documentul este conceput pentru a deveni cadru de referinţă pentru ţările UE, cu scopul ca acestea – inspirându-se din principiile şi drepturile conţinute – să implementeze la nivel naţional reforme legislative prin care sistemele economice să se îndrepte spre a le oferi cetăţenilor condiţii mai bune de trai şi muncă.
Pilonul drepturilor sociale se adresează în primul rând statelor din zona euro, dar este aplicabil şi altor ţări UE care vor să adere la acest document.

Cum s-a ajuns aici

Parcursul care a condus în aprilie la aprobarea textului Pilonului european al drepturilor sociale a început în urmă cu mult timp.
Încă de la instalarea în anul 2014, actuala Comisie Europeană evidenţiase necesitatea îmbunătăţirii situaţiei sociale la nivel european şi, deja, în septembrie 2015, preşedintele Jean-Claude Juncker exprima dorinţa ca acest lucru să se concretizeze în Pilonul european al drepturilor sociale.
Începând de atunci, Comisia Europeană a colaborat activ cu statele membre, cu celelalte instituţii UE, cu partenerii sociali, cu societatea civilă şi cu cetăţenii pentru a defini conţinutul Pilonului drepturilor sociale: în martie 2016, CE a prezentat un prim proiect al textului şi a iniţiat o consultare publică pe această temă, care s-a încheiat în ianuarie 2017; în urmă cu câteva zile, în baza contribuţiilor făcute în timpul consultărilor, Comisia Europeană a prezentat Parlamentului European propunerea privind Pilonul european al drepturilor sociale.

Newsletter în limba română

Iniţiative ulterioare

Pentru a face astfel încât principiile şi drepturile enunţate în Pilonul european al drepturilor sociale să se concretizeze, adoptarea documentului va trebui să fie în mod necesar însoţită de iniţiative ulterioare, legislative sau nu, exemple concrete fiind prezentate în timpul sesiunii plenare a Parlamentului European de Marianne Thyssen, comisarul UE pentru Ocupare profesională, Afaceri sociale, Competenţe şi Mobilitatea forţei de muncă.
Înainte de toate, va fi instituit un mecanism de monitorizare, Sistemul de evaluare a situaţiei sociale, care va măsura progresele înregistrate de statele membre în aplicarea Pilonului drepturilor sociale.
În al doilea rând, Pilonul va fi sursa de inspiraţie pentru activităţile efectuate în contextul Semestrului european, perioada anuală (primele şase luni, din ianuarie până în iunie) în care UE oferă indicaţii statelor membre pentru elaborarea politicilor economice, bugetare şi în domeniul ocupaţiei profesionale într-un mod cât mai uniform.
În plus, prin fonduri europene, în principal prin Fondul social european, se va garanta susţinerea financiară pentru îndeplinirea numeroaselor aspecte fundamentale ale Pilonului drepturilor sociale.
Printre propunerile de tip legislativ figurează intenţia adoptării unei directive cu rolul de consolidare a echilibrului între activităţile profesionale şi viaţa de familie, care să stabilească noi standarde minime – sau oricum mai înalte decât cele existente – pentru concediul parental, în general, şi pentru cel de paternitate, în special.
Ulterior, Comisia Europeană intenţionează continuarea consultărilor cu partenerii sociali atât pentru modernizarea normelor privind contractele de muncă – în scopul oferirii unor garanţii minime tuturor angajaţilor, inclusiv celor care desfăşoară activităţi de muncă atipice –, cât şi pentru definirea posibilelor noi norme privind accesul la protecţie socială.

Contribuţia Parlamentului European

Printre entităţile care au colaborat cu reprezentanţii Comisiei Europene la elaborarea textului Pilonului şi la iniţiativele asociate acestuia, o semnificaţie specială a avut-o contribuţia Parlamentului UE, care în ianuarie a adoptat în sesiune plenară o rezoluţie prin care a furnizat Comisiei numeroase sugestii, idei pentru a face acţiunile UE în domeniul social inovative şi avansate, aliniate evoluţiilor vremurilor noastre.
Spre exemplu, eurodeputaţii au evidenţiat urgenţa de a garanta drepturi tuturor angajaţilor, indiferent de tipul de ocupaţie sau de contract, protejând chiar şi formele de ocupaţie de ultimă generaţie, precum serviciile la cerere (on demand) sau activităţile temporare prin intermediul platformelor digitale. Mai precis, PE a recomandat eliminarea utilizării unor tipologii contractuale puternic atipice (de genul contractelor cu zero ore de lucru) sau cel puţin limitarea acestora cât mai mult posibil (spre exemplu, în cazul serviciilor la cerere).
În plus, europarlamentarii au evidenţiat extrema importanţă de a asigura condiţii demne de lucru participanţilor la internshipuri şi alte tipuri de stagii de pregătire, inclusiv prin oferirea unor remuneraţii adecvate.
Eurodeputaţii au evocat şi necesitatea abordării formelor nelegale de muncă, propunând introducerea unei Carte europene a siguranţei sociale, care ar trebui să le permită tuturor angajaţilor să verifice propriile contribuţii, oriunde ar fi fost acumulate în interiorul pieţei unice.
În sfârşit, Parlamentul UE a amintit Comisiei Europene că, pentru a garanta credibilitatea Pilonului european al drepturilor sociale, acesta va trebui aprobat definitiv şi trebuie să devină funcţional cel târziu în anul 2017.
După cum rezultă din ce s-a afirmat până acum, unele dintre recomandările PE au fost deja aprobate de Comisia Europeană, altele încă nu. Dar acest lucru este de înţeles, întrucât aplicarea în totalitate a principiilor şi drepturilor conţinute în Pilon nu poate fi decât un proces gradual, care se va îmbogăţi în timp prin noi propuneri. Este de aşteptat ca Executivul UE să întreprindă în viitorul apropiat noi iniţiative care să permită concretizarea Pilonului drepturilor sociale, mai ales că documentul în sine are doar valoare de recomandare.
În orice caz, indiferent de caracterul nonobligatoriu, adoptarea Pilonului drepturilor sociale reprezintă simbolic o evoluţie importantă pentru a stimula în statele europene modernizarea politicilor ocupaţionale şi asistenţiale de care este absolută nevoie. De fapt – chiar dacă sistemele de protecţie socială în ţările UE sunt printre cele mai avansate din lume – acum, aceste sisteme trebuie aliniate la evoluţiile societăţilor, altfel există riscul de a deveni un privilegiu pentru cei puţini, din care numeroase categorii sociale – în special tinerii – ar rămâne total excluse.

Principiul nondiscriminării este una dintre ideile de bază ale Pilonului european al drepturilor sociale. Pentru a afla mai multe despre modul în care au evoluat politicile europene antidiscriminare şi ce impact au, accesează cursul online "Parlamentul drepturilor".

Acest material publicistic a fost produs în cadrul proiectului Parlamentul Drepturilor, cofinanţat de Uniunea Europeană. Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa îşi asumă responsabilitatea pentru conţinut, fără a reflecta în niciun fel poziţia Uniunii Europene. LogoEPRO

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect