Apărătorii drepturilor omului: Dați-le adăpost

Birourile ONG-ului Memorial din Nazran, Ingushetia, după atacul din 17 ianuarie.
Birourile ONG-ului Memorial din Nazran, Ingushetia, după atacul din 17 ianuarie.
28 februarie 2018 – Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa (Trento)

Apărătorii drepturilor omului sunt esenţiali pentru funcţionarea societăţilor democratice, însă sunt vizaţi frecvent de ameninţări şi arestări. Pentru protejarea vieţilor şi activităţilor acestora, UE a adoptat diverse instrumente, printre care “oraşul refugiu”.

Arestarea lui Oyub Titiev, directorul Centrului pentru Drepturile Omului Memorial, de agenţi ai poliţiei cecene, luna trecută, şi incendierea sediului organizaţiei după câteva zile sunt cele mai recente dintr-o serie de măsuri aflate în curs în Cecenia împotriva activiştilor societăţii civile. În decembrie 2017, preşedintele cecen, Ramzan Kadîrov, a fost inclus pe lista neagră  a Legii Global Magnitsky  care permite Administraţiei Statelor Unite să sancţioneze funcţionari guvernamentali străini implicaţi în încălcări ale drepturilor omului şi, drept consecinţă, profilul Instagram al lui Kadîrov fusese blocat; activiştii organizaţiei Memorial au atribuit seria de atacuri contra lor furiei lui Kadîrov pentru pierderea unuia dintre canalele sale cele mai importante de propagandă, dincolo de activităţile de anchetare şi denunţare în cazurile dispariţiilor de persoane în Cecenia.

Organizaţiei nonguvernamentale Memorial i-a fost acordat de către Parlamentul European Premiul Saharov pentru libertatea de gândire 2009, anul asasinării Nataliei Estemirova, şi ea expertă la Centrul pentru Drepturile Omului Memorial. Intenţia Parlamentului European cu acea ocazie a fost să contribuie la libertatea de gândire şi acţiune în Federaţia Rusă; cu toate acestea, după cum afirmă Oleg Orlov, director al Memorial care la rândul său a fost arestat şi torturat, a devenit imposibil să fie apărate drepturile omului şi să fie enunţate opinii critice la adresa regimului.

Ca reacţie la recentele evenimente, Parlamentul European a adoptat o Rezoluţie care cere eliberarea lui Titiev şi respectarea drepturilor sale umane şi juridice, condamnând tendinţele existente în Federaţia Rusă de recurgere la arestări şi atacuri contra jurnaliştilor şi activiştilor. Igor Kaliapin, directorul Comitetului contra Torturii, expulzat recent din Cecenia, a salutat rapiditatea adoptării rezoluţiei de către Parlamentul European, şi a evidenţiat necesitatea ca în Europa să fie garantat azilul celor care suferă persecuţii politice sau ameninţări cu moartea. Între timp, avocatul lui Titiev a afirmat că acesta nu a fost adus la tribunal la mai multe sesiuni ale procesului, explicând că nu are informaţii despre locul în care se află.

Arestarea lui Titiev nu este un caz izolat în Federaţia Rusă, ci se înscrie într-un context internaţional marcat de ameninţări din ce în ce mai mari la adresa activiştilor pentru drepturile omului. În diverse zone ale lumii, angajamentul în sensul dezvăluirii şi contracarării încălcărilor drepturilor omului îi expune pe activişti riscurilor pierderii libertăţii sau chiar vieţilor. Din acest motiv, apărarea activiştilor pentru drepturile omului este de câţiva ani pe agenda organizaţiilor internaţionale precum Naţiunile Unite  şi  OSCE, care adoptă rapoarte şi rezoluţii menite să îi responsabilizeze pe propriii membri faţă de activiştii pentru drepturile omului care sunt ameninţaţi. În acest cadru se înscriu raportul Oficiului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR) şi Declaraţia Adunării Generale ONU pe tema activiştilor pentru Drepturile Omului.

Rolul UE

Pentru elaborarea sistemului de politici UE în materie de protejare a activiştilor pentru drepturile omului, Parlamentul European a avut permanent un rol de inspiraţie şi promovare; a atras din când în când atenţia asupra dificultăţilor cu care se confruntă activiştii pentru drepturile omului în lume, adoptând rezoluţii de urgenţă şi organizând audieri ale activiştilor. Chiar şi Premiul Saharov, menţionat deja, se înscrie în angajamentul Parlamentului European în acest domeniu: recunoscând public activităţile persoanelor premiate, PE intenţionează să le ofere indirect protecţie.

În cursul unei interpelări parlamentare desfăşurate pe 21 decembrie 2017, un grup de eurodeputaţi din diverse ţări şi grupuri politice, reamintind poziţiile oficiale ale UE, au întrebat Comisia Europeană"ce mecanisme şi politici a implementat în sensul garantării protecţiei şi susţinerii corespunzătoare genului pentru activistelor drepturilor omului aflate în situaţii de risc".

Pe 23 ianuarie 2018, Parlamentul European a găzduit evenimentul "Finanţarea Drepturilor Omului, investiţii în activişti pentru drepturile omului" ("Funding Human Rights, Investing in HR defenders"), promovat de eurodeputatele Soraya Post, Hilde Vautmans, Barbara Lochbihler. În cursul zilei au intervenit şase exponenţi ai organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului din diverse ţări ale lumii. Conferinţa a avut rolul reafirmării importanţei măsurilor concrete care trebuie adoptate de UE pentru abordarea cauzelor primare ale migraţiei forţate, radicalizarea, conflictele în curs şi distrugerea mediului înconjurător.

Şi în cursul sesiunii plenare desfăşurate la Strasbourg pe 7 februarie 2018 a fost reluată dezbaterea pe tema protejării femeilor care promovează respectarea drepturilor omului. În acest context, Věra Jourová, comisarul UE pentru Justiţie, Consumatori şi Egalitate de gen, a recunoscut importanţa temei, reamintind situaţia critică a activiştilor pentru drepturile omului şi limitarea spaţiului de acţiune al societăţii civile, subliniind că UE va menţine angajamentul în acest domeniu colaborând cu Parlamentul European şi cu organizaţiile societăţii civile.

Printre instrumentele de exercitat presiuni şi de protejare a activiştilor prevăzute în Ghidul UE privind activiştii pentru drepturile omului se numără Platforma de Coordonare şi Azil temporar pentru apărătorii drepturilor omului; este vorba de o procedură-pilot care constituie o sursă de inspiraţie şi care prezintă online iniţiative ale statelor membre, ale organizaţiilor nonguvernamentale şi societăţii civile.

Oraşul refugiu

Una dintre cele mai importante iniţiative în acest sens este reprezentată de proiectul "Oraşul refugiu" ("Shelter City"), promovat de organizaţia olandeză Justice and Peace (Dreptate şi Pace) şi susţinut de guverne şi de diverse instituţii naţionale. Proiectul prevede asumarea de angajamente de către primăriile care aderă la acest proiect de a se constitui ca refugii pentru militanţii expuşi riscurilor din cauza activităţilor lor. În Italia, prima entitate locală care a acţionat în acest sens a fost provincia autonomă Trento, care printr-o moţiune adoptată pe 31 ianuarie a asumat angajamentul de a proteja activiştii pentru drepturile omului şi a cerut Consiliului provincial să ia în considerare aderarea la reţeaua "Oraşul refugiu" ("Shelter City").

Adoptarea de către o structură a unei entităţi locale a unui angajament în favoarea activiştilor pentru drepturile omului constituie un stimulent operaţional în contextul programelor de protecţie adoptate la nivel global de organizaţii internaţionale şi regionale, putând contribui la extinderea participării, de la primul nivel, la acţiuni de promovare transnaţională a măsurilor pentru susţinerea unei Europe integrante, democratice şi axată pe valori fundamentale.

Tradus din italiană de Mihai Draghici

This article is published in association with Parlamentului European.

Acest material publicistic a fost produs în cadrul proiectului Parlamentul Drepturilor, cofinanţat de Uniunea Europeană. Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa îşi asumă responsabilitatea pentru conţinut, fără a reflecta în niciun fel poziţia Uniunii Europene.

Factual or translation error? Tell us.