Libertatea de informare: Nu este o prioritate pentru eurodeputaţii de dreapta

19 iunie 2018 – Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa (Trento)

Parlamentul European a adoptat recent o rezoluţie privind pluralismul şi libertatea presei. Câţi europarlamentari au votat în favoarea proiectului de rezoluţie şi câţi împotrivă? A existat un impact geografic asupra votului? Sau un impact ideologic? O scurtă analiză

Pe 3 mai 2018, Parlamentul European a aprobat o rezoluţie pe tema pluralismului şi libertăţii presei în cadrul Uniunii Europene.

Textul documentului – efect al preocupărilor din ce în ce mai mari din Parlamentul European privind concentrarea mare a proprietăţilor asupra trusturilor de presă în diverse ţări europene, privind asasinarea jurnaliştilor Daphne Caruana Galizia şi Ján Kuciak şi privind dificultăţile din ce în ce mai mari pe care ziariştii le au în desfăşurarea activităţilor în mod deplin – abordează, printre alte subiecte, riscurile asociate spaţiului digital, precum actele de intimidare online şi pornografia infantilă; potenţialul de a fi răspândite informaţii false şi mesaje de instigare la ură; de altfel, jurnaliştii şi activiştii pentru integritate (whistleblowers) sunt încadraţi ca fiind subiecte care ar trebui să intre direct în sfera instituţiilor europene din cauza rolului fundamental pe care îl au în apărarea valorilor comunitare precum libertatea, pluralismul şi cetăţenia.

 

Centrul şi periferiile Europei

 

Proiectul de rezoluţie a fost adoptat cu o amplă majoritate, cu 75,66 la sută din voturi care au fost favorabile, cu 17,67 la sută abţineri şi 6,67 la sută din voturi împotrivă.

Cei care au votat în modul cel mai compact împotriva proiectului ori care s-au abţinut au fost membrii Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), cu doar 9,52 la sută din voturi favorabile, 17,46 la sută din voturi împotrivă şi 73,02 la sută abţineri, iar, cel mai mult, membrii Grupului Europa Naţiunilor şi Libertăţii (ENF), cu 21,88 la sută din voturi contra şi 78,13 la sută abţineri.

Analizat din punctul de vedere al apartenenţei naţionale, rezultatul votului evidenţiază că majoritatea europarlamentarilor care s-au pronunţat împotriva proiectului ori s-au abţinut trebuie căutaţi în ţări precum Marea Britanie, Polonia, Ungaria, Slovacia şi, într-un număr mic, în Grecia. O situaţie care pare să evidenţieze că în contextul european există un "centru" mai unit din punct de vedere ideologic şi o "periferie" care contestă la centru intenţia de a eroda suveranităţile naţionale şi a impune o ierarhie de valori care nu este împărtăşită de toţi.

Europarlamentarii

Versiunea finală a Rezoluţiei a fost votată cu menţiuni favorabile pentru importanţa şi urgenţa temelor abordate, dar, aşa cum se întâmplă frecvent, în cazul anumitor paragrafe efectele au fost, după ultima sesiune a dezbaterii, că textul a devenit mai slab comparativ cu intenţiile iniţiale ale raportorului Barbara Spinelli.

Acest lucru a fost evidenţiat în mod clar în timpul dezbaterilor de eurodeputata spaniolă Estefanía Torrez Martines, din cadrul Grupului Stânga Unită Europeană / Stânga Verde Nordică (GUE-NGL), ideea fiind împărtăşită de europarlamentarul portughez João Ferreira, care s-a abţinut de la vot susţinând că nu este înfruntată în mod adecvat problema concentrării proprietăţii asupra trusturilor media. Din acelaşi grup politic, din partea Irlandei, europarlamentarul Matt Carthy a adus în atenţie problematica echilibrului între dreptul la exprimare şi contracararea “ştilor false” (“fake news”), avertizând asupra riscului unui exces de supraveghere şi asupra autoritarismului, pentru evitarea cărora a invocat aplicarea de garanţii instituţionale precum monitorizarea măsurilor de către magistraţi.

În Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, identitatea Uniunii Europene ca fiind "comunitate de valori" în centrul căreia se află fiinţa umană a fost remarcată de europarlamentarul cipriot Demetris Papadakis, care a observat că "societatea digitală a transformat cetăţeanul din consumator în producător de ştiri, astfel că a apărut o nouă formă a democraţiei participative; acest tip de dialog democratic trebuie protejat, prin urmare, rezoluţia propusă este bine-venită".

În acelaşi grup politic, eurodeputata slovacă Monika Benova şi europarlamentarul italian Nicola Caputo au evidenţiat rolul jurnaliştilor şi al presei ca actori esenţiali ai pluralismului şi ai libertăţilor în cadrul societăţii, în timp ce colegii români Doru-Claudian Frunzulică şi Maria Grapini au lansat un apel pentru ajungerea la o situaţie de echilibru între libertatea de exprimare şi responsabilitatea celor care produc informaţiile. În favoarea unor măsuri de protejare activă a jurnaliştilor şi activiştilor de integritate (whistleblowers) s-au pronunţat eurodeputatul francez Edouard Martin şi românca Maria Gabriela Zoana, care consideră corect să fie alocate resurse ale Uniunii Europene în acest scop.

După cum s-a văzut, liberalii din cadrul ALDE (Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa) au votat aproape toţi în favoarea proiectului. Eurodeputatul francez Jean Arthuis a remarcat formele variate ale violenţelor asupra jurnaliştilor, un semnal despre intensificarea erodării drepturilor acestora; eurodeputatul catalan Ramon Tremosa i Balcells a criticat în mod explicit statele membre şi entităţile private care atentează la libertatea şi pluralismul în domeniul presei, afirmând că atacurile de agest gen constituie ameninţări şi pentru comunităţi mari de oameni din cadrul statelor, cum ar fi catalanii în Spania sau imigranţii în Polonia.

În cadrul Partidului Popolar a existat o coeziune pozitivă faţă de logica poziţiilor politice şi faţă de propunerile destinate acestui proiect de rezoluţie; însă din rând a ieşit, printre alţii, eurodeputatul ungar Andrea Bocskor care s-a abţinut de la vot şi a denunţat propunerile formulate în text, catalogându-le drept o ţintă politică specifică împotriva Ungariei şi Poloniei.

Abţineri şi voturi împotrivă

Opinii preponderent negative vin din partea Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. Spre exemplu, s-a abţinut de la vot europarlamentarul slovac Richard Sulik, care a evidenţiat necesitatea ca acest domeniu să intre în resortul ţărilor membre, susţinând, în acelaşi timp, că instituţiile statelor nu ar trebui să se amestece în problema proprietăţii asupra trusturilor media. O altă notă critică vine din partea eurodeputatei croate Ruža Tomašić, în opinia căreia Uniunea Europeană demonstrează că nu urmăreşte cu atenţie eforturile specifice ale ţărilor membre pentru contracararea unor provocări la adresa libertăţii presei, astfel că a optat pentru abţinerea de la vot.

Mai critice au fost comentariile membrilor Grupului Europa Națiunilor și a Libertății, care au votat împotrivă ori s-au abţinut de la vot. A prevalat evaluarea conform căreia rezoluţia ar fi o măsură de contrast politic adresată anumitor partide europene. Acest lucru a fost subliniat, spre exemplu, de eurodeputaţii francezi Marie-Christine Arnautu şi Bernard Monot, care s-au abţinut de la vot, ridicând inclusiv problema că în multe situaţii aceiaşi jurnalişti sunt şi actori politici.

În cadrul Grupului Europa Libertății și Democrației Directe s-a înregistrat, în mod proporţionat, cea mai mare opoziţie faţă de rezoluţie, 48 la sută dintre membri votând împotrivă. Printre aceştia, eurodeputatul britanic Jonathan Arnott, care, deşi s-a pronunţat în favoarea libertăţii presei, a exprimat neîncredere în capacitatea Uniunii Europene de a o apăra, subliniind că în acest domeniu UE nu ar trebui să intervină asupra suveranităţii statelor membre. Din acelaşi grup, dar în favoarea rezoluţiei, s-au pronunţat eurodeputaţii italieni Ignazio Corrao şi Laura Ferrara, evidenţiind în special importanţa garantării unor aspecte precum accesul la Internet, protajarea sferei private, a neutralităţii în spaţiul online şi a independenţei editoriale.

Tradus din italiană de Mihai Draghici

This article is published in association with Parlamentului European.

Acest material publicistic a fost produs în cadrul proiectului Parlamentul Drepturilor, cofinanţat de Uniunea Europeană. Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa îşi asumă responsabilitatea pentru conţinut, fără a reflecta în niciun fel poziţia Uniunii Europene.

Factual or translation error? Tell us.