Știri Alegerile prezidenţiale în România

Diaspora la urne

La ultimele alegeri prezidențiale din România, aproape un milion de români au votat în străinătate, în mare parte în cele peste 800 de secții de votare deschise de vineri până duminică. O explorare vizuală a datelor.

Publicat pe 1 decembrie 2019 la 23:41

De cât timp au nevoie rezidenţii din Italia pentru a ajunge la o secţie de votare românească?
La alegerile prezidențiale din România, din 2019, cetățenii români care locuiesc în străinătate au putut vota timp de trei zile pentru fiecare din cele două tururi, în peste 800 de secții de votare din întreaga lume. Aceasta, pe lângă posibilitatea de a vota prin corespondență. Atât votul timp de trei zile cât și votarea prin corespondență au fost introduse în 2019, după ce în trecut oamenii au aşteptat ore întregi să voteze şi de multe ori nu au reuşit, fapt ce a marcat ultimele alegeri.

Românii care locuiesc în străinătate au profitat de posibilitatea de a vota fără să stea ore în șir la coadă: 940.000 de oameni, un număr fără precedent, au votat la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2019, ceea ce reprezintă mai mult de 10 la sută din voturile exprimate. Înseamnă mai mult decât dublul numărului care a participat la alegerile prezidențiale anterioare din 2014 (aproape 400.000 de alegători) sau decât cei 150.000 care au participat la votul prezidențial din 2009.

Având în vedere că diaspora sprijină copleșitor una dintre părți (un uimitor 94% din voturile exprimate în străinătate au fost în favoarea președintelui Klaus Iohannis), aceasta are o importanță clară, chiar dacă, din cauza legislației electorale actuale, există efecte în mare parte în alegerile prezidențiale și referendumuri, şi un impact mult mai puţin vizibil asupra alegerilor parlamentare, unde diaspora alege doar patru parlamentari și doi senatori.

Cât de mulţi au votat şi unde se află?

Italia este pe primul loc după numărul de alegători români. Cu toate acestea, peste 100.000 de oameni și-au dat votul și în Marea Britanie, Germania și Spania.

Newsletter în limba română

IM1

Distribuția pe vârstă a alegătorilor arată destul de bine modelele de migrație ale României, cetățenii români votând în Marea Britanie și Germania fiind mult mai tineri decât cei care votează în Italia și Spania.

IM2

Secţiile de votare româneşti din Italia şi densitatea populaţiei

Pe lângă aceste tendințe, cititorii atenți vor observa anomalii în distribuţia vârstelor de mai sus (în special, scăderea accentuată a numărului de alegători de peste 52 de ani).
Cu toate acestea, ele nu au legătură cu modelele de migrație ci reflectă mai ales schimbările demografice neobișnuit de bruşte aduse de politicile demografice promovate de regimul Ceaușescu.
De remarcat este faptul că Italia este singura țară în care au existat mai multe femei decât alegători de sex masculin.

IM3

IM4

Secţiile de votare, uşor de găsit în Europa

Unul dintre factorii care au făcut posibil ca atât de mulți cetățeni români să voteze în străinătate a fost numărul impresionant de secții de votare care au fost deschise de vineri până duminică pentru ambele tururi ale alegerilor prezidențiale. Faptul că secțiile de votare sunt deschise într-un număr mare de țări nu este, în sine, uimitor: multe țări deschid secții de votare la ambasadele sau consulatele lor. Ceea ce este uluitor, este densitatea secțiilor de votare deschise în toată Europa.

Există o densitate excepțională a secțiilor de votare nu numai în Republica Moldova, unde mulți locuitori au cetățenia română, dar și în cele mai dens populate părți ale Angliei, în Belgia, în unele părți ale Spaniei și în toată Italia, care a fost mult timp o destinație majoră pentru românii care părăsesc țara natală.

IM5

IM6

Cei mai mulţi italieni locuiesc la jumătate de oră distanţă de o secţie de votare românească
Localizând secțiile de votare românești pe o hartă a densității populației din Italia, reiese că secțiile de votare nu au fost deschise doar în marile orașe, ci și în zone relativ slab populate.

Pentru a evalua cât de aproape locuiește rezidentul mediu italian al unei secții de votare românești, am calculat distanța dintre fiecare secție de votare și fiecare localitate din Italia, ponderând rezultatul în funcție de numărul de rezidenți ai fiecărei localităţi (Eurostat publică un set de date cu cifre despre câți oameni trăiesc în fiecare kilometru pătrat al continentului: în ceea ce priveşte Italia, există aproximativ 172.000 de celule).

După un proces intensiv în calcul, s-a arătat că italienii trăiesc în medie la aproximativ 18 km – la o aruncătură de băţ - de o secție de votare românească; peste 50 la sută dintre italieni trăiesc la mai puțin de 13 km de una.

IM7

Chiar și luând în considerare distanța și timpul estimate pentru a conduce, rezultatul este destul de impresionant: în medie, italienii ar trebui să conducă aproximativ 40 de minute pentru a ajunge la secțiile de votare românești. Jumătate dintre italieni ar putea ajunge la una în mai puțin de 35 de minute și o majoritate covârșitoare în mai puțin de o oră. Având în vedere că migranții au mai multe șanse să trăiască în centrele urbane decât în localităţi îndepărtate, cifrele reale pentru cetățeanul român care trăiește în Italia sunt probabil mult mai mici.

Este adevărat că unii cetățeni români locuiesc probabil în locuri care se află la mai mult de două ore cu mașina de o secție de votare, dar, până la urmă, de data aceasta votul prin corespondență a fost disponibil și pentru cetățenii români care locuiesc în străinătate.

În general, numărul mare de secții de votare este cu siguranță unul dintre factorii care au făcut posibil pentru aproximativ 190.000 de români să voteze într-o secție de votare din Italia și pentru ca aproape un milion dintre ei să facă același lucru din întreaga lume.

IM8

Cet article est publié en partenariat avec the European Data Journalism Network

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect