Știri Criza din zona euro
Un protestatar britanic împotriva euro pozează în fața Băncii Angliei în Londra, 2 ianuarie 2002.

Cel mai frumos moment al euroscepticilor

În condiţiile în care zona euro trece de la o criză la alta, se pune întrebarea dacă acesta este sfârşitul. Doi editorialişti britanici consideră că euroscepticii au fost răzbunaţi şi cer tragerea la răspundere a susținătorilor monedei unice.

Publicat pe 30 septembrie 2011 la 15:29
Un protestatar britanic împotriva euro pozează în fața Băncii Angliei în Londra, 2 ianuarie 2002.

Foarte rar în istoria politică a ţării s-a întâmplat ca vreun partid sau mişcare să înregistreze o victorie atât de clară şi de zdrobitoare precum conservatorii eurosceptici. Terenul este al lor. Nu doar că au avut dreptate în legătură cu moneda unică, cea mai mare problemă economică de acum, ci au avut dreptate folosind argumente corecte. Au anticipat cu precizie profetică de ce și cum moneda euro va genera dezastru financiar şi prăbuşirea sistemului social.

Între timp, politicienii proeuropeni se găsesc în situaţia în care erau în 1940 adepţii compromisurilor pentru evitarea războiului sau comuniştii după căderea Zidului Berlinului. Sunt boicotaţi în totalitate. Să examinăm cazul Financial Times, care pretinde că este prima publicaţie economică din Marea Britanie. În urmă cu aproximativ 25 de ani, s-a întâmplat ceva foarte rău cu Financial Times. A întors spatele cititorilor şi a ajuns sub controlul unui grup de jurnalişti de stânga. Un semnal timpuriu că ceva nu mergea bine a fost atunci când Financial Times s-a pronunţat împotriva intervenţiei în Insulele Falkland (Malvine). Normal că FT a susţinut aderarea Marii Britanii la Mecanismul pentru Schimb Valutar în 1990. Financial Times a greşit la fiecare decizie economică majoră din ultimii 25 de ani.

Mult zel pentru cauză

Principala eroare istorică a versiunii moderne a Financial Times se referă la moneda euro. FT s-a aliniat imediat poziţiei în favoarea monedei euro, îmbrăţişând această cauză aproape cu un zel religios. Orice dubiu a fost respins. Iată un editorial FT din 8 ianuarie 2001, referitor la aderarea Greciei la zona euro, apărut în rubrica Lex a publicaţiei, o rubrică având o presupusă atitudine critică. “Cu Grecia având de acum înainte euro, puţini vor regreta renunţarea la drahmă (fosta monedă a Greciei). Apartenenţa la zona euro oferă perspectiva stabilităţii pe termen lung”, scria FT, salutând şi aderarea Irlandei la zona euro.

Chiar şi la sfârşitul anului 2008, când fatalele succese economice ale Irlandei şi altor state începeau să se prăbuşească, Financial Times îşi păstra încrederea: “Uniunea monetară europeană este precum o albină care a început să zboare. Oricât de improbabil părea decorul paradisiac, se pare că a avut succes în realitate”, scriau editorialiştii FT.

Newsletter în limba română

Pentru un ziar cu pretenţiile pe care le are FT în materie de analize financiare, modul în care a scris despre moneda unică europeană este pur şi simplu un dezastru.

Acum, să ne concentrăm atenţia asupra BBC. În cele nouă săptămâni dinainte de 21 iulie 2000, când erau dezbateri intense despre moneda euro, în emisiunea “Today” au fost difuzate opiniile a 121 de experţi pe această temă. Dintre aceştia, 87 erau favorabili monedei euro, iar 34 erau împotrivă. Vocile prezentate de BBC favorabile euro au fost de două ori mai multe decât cele care se pronunţau împotriva monedei unice. BBC a prezentat poziţia în favoarea euro ca fiind cea principală, catalogându-i drept extremişti chiar şi pe analiştii cei mai moderaţi care se opuneau euro, aceştia fiind practic învinşi înainte de începerea dezbaterii.

Analize false, necorectate

Foarte frecvent, BBC prezenta scenarii pesimiste, avertizând că refuzul adoptării euro ar conduce la dezastre economice şi comerciale. Când aceste analize s-au dovedit false, BBC nu le-a corectat. De fapt, Marea Britanie avea niveluri-record de investiţii străine, dar atunci când Oficiul Naţional de Statistică a prezentat cifrele în acest sens, BBC a transmis doar relatări scurte pe acest subiect.

Atitudinea tendenţioasă a mers foarte departe. Când Rod Liddle, la acea vreme producător al emisiunii “Today”, a fost chemat de un superior pentru a discuta despre plângerile euroscepticilor referitoare la atitudinea tendenţioasă a postului, i s-a spus: “Rod, trebuie să înţelegi un lucru, aceşti oameni sunt nebuni”. Însă euroscepticii erau singurii sănătoşi.

În discursul rostit în Camera Comunelor în 1936, Winston Churchill – la acea vreme un personaj izolat şi aspru criticat – spunea următorul lucru: “Lucrurile rele petrecute în trecut ne sunt de folos pentru acţiuni eficiente în prezent”. Prin urmare, care sunt învăţămintele pe care trebuie să le extragem în legătură cu dezbaterea din Marea Britanie privind moneda euro?

Excentricitatea rămâne

În primul rând, trebuie să ne bucurăm că britanicii îşi păstrează una dintre caracteristicile lor: excentricitatea. O analiză a discursurilor pe tema monedei unice europene arată modul în care propagandiştii favorabili euro şi-au izolat criticii, catalogându-i drept “excentrici”. Iată ce scria editorialistul publicaţiei The Observer, Andrew Rawnsley, într-un material publicat pe 31 ianuarie 1999: “De partea monedei euro sunt numeroase companii, sindicate, oameni politici influenţi şi de prim-plan. De partea cealaltă, vedem un grup de ‘foşti’ sau oameni care niciodată nu au fost nimic, oameni deplasaţi”. Dar iată că aceste personaje singuratice, situate în afara curentului principal, sunt răzbunate în timp.

Este esenţial pentru democraţia noastră ca punctul de vedere favorabil monedei euro să fie auzit. Însă susţinătorii euro trebuie să ne spună, în primul rând, de ce au încercat să aducă Marea Britanie pe drumul dezastruos al adoptării monedei unice. Să ne amintim ce a spus şeful Trezoreriei, Danny Alexander. I-a acuzat pe “izolaţioniştii antieuropeni” sau “naţionaliştii” că ar fi “inamicii creşterii economice”.

Timp de cinci ani, domnul Alexander a condus campania în favoarea euro şi, dacă ar fi fost cum dorea el, Marea Britanie s-ar fi îndreptat direct spre catastrofă economică. Cum îndrăzneşte să îi denunţe pe eurosceptici în acest fel? A venit vremea ca susţinătorii adoptării monedei euro să fie traşi la răspundere.

Articolul are ca sursă un studiu intitulat “Guilty Men” [“Oameni vinovaţi”], realizat de Peter Oborne şi Frances Weaver. Studiul urmează să fie publicat de Centrul pentru Studii Politice.

Olanda

Wilders vizează de acum înainte Europa

Europa a devenit noua ţintă a lui Geert Wilders”, liderul Partidului Libertăţii (PVV) din Olanda, o formaţiune de dreapta populistă. Lex Oomkes, editorialistul publicaţiei Trouw, notează că dezbaterile pe tema bugetului desfăşurate în Parlament au fost marcate de “violenţele verbale” ale liderului populist. “A început să înlocuiască puţin câte puţin islamul, integrarea şi problemele pe care le provoacă tinerii de origine marocană cu Europa ca ameninţare iminentă”, scrie Lex Oomkes.

Evident că lupta împotriva islamizării Olandei rămâne principalul motiv al existenţei Partidului Libertăţii (PVV)”, adaugă Oomkes. “Dar Europa îi poate aduce chiar mai mult. Europa are o valoare simbolică imensă în momentul de faţă, în contextul în care criza devine din ce în ce mai profundă şi dat fiind că toate soluţiile propuse par să se traducă, într-un mod sau altul, în cheltuieli suportate de contribuabilii olandezi”, explică editorialistul.

Această strategie pare să se transmită şi la alte partide, notează el: “Scena politică a devenit sensibilă la această strategie. Chiar şi pentru elita ‘surdă şi oarbă’, aşa cum o numeşte Wilders, nu se mai pune problema unui ideal european. Iar dacă de acum înainte vreun politician mai crede în vreun ideal european, se va gândi de trei ori înainte de a se exprima”.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect