Alegeți o limbă
Europa este în schimbare. Criza financiară actuală va fi avut măcar meritul de a revela slăbiciunile software-ului şi îl va fi avansat în ultimele luni cel puţin la fel de repede ca în anii 1980 şi începutul anilor 1990 sub conducerea troicii de la vremea respectivă, Mitterrand, Kohl şi Delors.
Unul câte unul, principiile fondatoare de la Maastricht s-au spulberat. Moneda euro nu mai este sfântă. Acum este posibil să concepem părăsirea ei temporară sau permanentă. Banca Centrală Europeană a susţinut euro-ul ţinând în acelaşi timp în frâu inflaţia. Dar Jean-Claude Trichet nu a ezitat să iasă din ortodoxie cumpărând, pentru miliarde de euro, din datoriile suverane ale statelor la ananghie.
Mai rău, mâine însăşi independenţa ei ar putea fi pusă în discuţie. Vorbim într-adevăr de mai multe luni despre crearea unei guvernanţe economice europene. Preşedintele nostru, Herman Van Rompuy, este însărcinat cu acest dosar, împins de partea franceză, şi ar trebui să facă propuneri la următorul summit UE, în două săptămâni.
Între timp, Comisia lui José Manuel Barroso, odinioară o emblemă a idealului federalist, este absentă în această criză. Deciziile sunt luate fără ea, deşi Barroso încearcă să reia controlul situaţiei însărcinându-se cu dosarul euroobligaţiunilor sau cel al transformării Fondului de Stabilitate European în Fond Monetar European. Ipoteza unui nou tratat, a unei federaţii de state-naţiune sau cea a unei Europe cu două sau trei viteze sunt serios luate în considerare, chiar şi de cei mai "europenişti".
Inter-guvernamentalismul a revenit la modă. Şefii de stat sunt iarăşi direct la cârma navei europene, cu tandemul fondator franco-german în frunte. Din păcate, acesta funcţionează prost, după cum am putut vedea în ultimele luni. Viziunea acestuia este uneori comunicativă, alteori contabilă, dar rareori istorică. Şi totuşi trăim o oportunitate de a reinventa Europa. Este chiar o obligaţie imperativă, dacă nu dorim ca G20-ul din noiembrie să fie cel al dezastrului.
Opinie
Pentru Joseph Stiglitz, BCE se înşeală
Actor principal al luptei împotriva crizei datoriei publice din zona euro, Banca Centrală Europeană se sprijină pe "o filosofie care a eşuat", acuză Joseph Stiglitz. [Interogat de cotidianul ceh Hospodářské noviny](http:// byznys.ihned.cz/analyzy-a-komentare/c1-53078860-joseph-stiglitz-ecb-je-nejhorsi-centralni-bankou-jeji-filosofie-selhala), acest economist premiat cu Nobel critică independenţa "ideologică" a băncilor centrale, care "au stăpânit criza financiară într-un fel cu mult mai puţin reuşit" ca băncile conduse de guverne. Căci "în loc să fie responsabile cetăţenilor ele au fost responsabile pieţelor". BCE va trebui de acum înainte să se ocupe nu doar de inflaţie ci şi de politica muncii, de creştere şi de stabilitate financiară.
Joseph Stiglitz nu prevede nicio reluare a creşterii economice în anii imediat următori, căci aceasta este minată de planurile de austeritate care doresc să ducă la încadrarea datoriilor suverane ale statelor europene. Este deci necesar ca de acum înainte să fie creat "un cadru instituţional de stabilitate şi de responsabilitate". Iar pentru acest premiu Nobel, Europa s-ar putea inspira din ...India, unde banca centrală este "independentă şi profesională, dar în acelaşi timp responsabilă în faţa guvernului".
