În loc să scape clubul euro de dureri de cap, el a adus alte probleme. Creat pentru a salva moneda unică, FESF-ului nu-i merge prea bine astăzi. În timpul puţinelor sale luni de existenţă, fondul european – presupus să scoată din criza financiară ţările schiloade din zona euro – a trebuit deja să fie revizuit şi modificat de mai multe ori – se poate chiar spune salvat – pentru a nu fi el-însuşi prematur golit, epuizat şi lichidat. După ce a fost extins şi apoi consolidat, a afişat un bilanţ nu prea strălucitor la Cannes. FESF nu este încă ceea ce ar trebui să fie.

Faptul este că acest instrument nu are mijloacele de a îndeplini misiunea care i-a fost încredinţată, şi anume de a găsi 2 000 de miliarde de euro pentru a stinge focul în zona euro. În forma sa actuală, nu poate menţine sub control decât incendii minore. Dar dacă Italia sau Spania iau foc, fondul se va topi. Miniştrii de finanţe din zona euro s-au întrunit încă o dată în 7 noiembrie, la Bruxelles, pentru a găsi de unde naiba să adune fondurile necesare.

Calculele ruso-asiatice s-au dovedit false

De fapt, ei sperau că banii vor curge din Asia şi Rusia. China şi Japonia au o mulţime de investitori privaţi sau publici susceptibili să cumpere active europene, inclusiv din FESF. Anticipând sosirea acestor fonduri, europenii au reconfigurat planul lor de salvare pentru a atrage mai mulţi mari investitori şi a găsi în sfârşit miliardele necesare pentru rezolvarea crizei.

Problema este că s-au înşelat în calculele lor. Asiaticii ezită, ca şi ruşii. Nimeni nu este cu adevărat dispus să investească mai mult în FESF. Săptămâna trecută, Fondul European a trebuit chiar să renunţe la a lansa o nouă emisiune de datorie. Nimic grav, comentează responsabilii, a fost doar un test. Dimpotrivă, răspund experţii financiari, situaţia este gravă: FESF-ul nu mai interesează investitorii. Şi au dreptate. Pe 7 noiembrie, Fondul European a emis un nou împrumut care suscitat foarte puţin interes, iar prima de risc era mai mare decât niciodată.

Triplul A se clatină şi el

În coridoarele custozilor notelor suverane, se zvoneşte că chiar şi triplul A magic se clatină acum. Aceste trei litere sunt totuşi garanţia că, în pofida crizei, investitorii vor continua să mizeze pe o anumită ţară. Fondul European a devenit din păcate prea complicat pentru mulţi dintre aceştia.

Instrumentul de salvare a monedei euro face acum parte dintre acele produse financiare mult prea complexe de care investitorii preferă să stea departe. Atunci când clubul euro a înfiinţat fondul, a anunţat că valora 440 de miliarde de euro. De fapt, nu conţinea decât credite în valoare de 280 miliarde. Deci pieţele financiare s-au simţit înşelate şi s-au temut că banii ar lipsi dacă criza s-ar extinde la alte ţări. Ţările din zona euro au trebuit deci să alimenteze efectiv fondul până la 440 miliarde de euro, ceea ce a necesitat deci 780 miliarde, diferenţa fiind garanţia pentru triplul A.

Atunci când pieţele financiare au presimţit criza datoriei în Italia, a devenit evident că această sumă nu va fi suficientă. Se evocă acum suma de aproape 2 000 de miliarde de euro. Fondul European a fost din nou făcut şi mai complex, tot pentru a atrage marii investitori. Ceea ce nu a funcţionat. Desigur, clubul euro poate în continuare să facă turul Asiei şi să-şi promoveze fondul său complicat. Totuşi în culise, se prepară de mai mult timp terenul pentru a se alimenta de la o altă sursă, singura care ne-a înlăturat durerile de cap pentru câteva zile : Banca Centrală Europeană.