Dezbatere: Criza şi cele trei Europe

România liberă (Bucureşti)

UE ar putea în curând să fie divizată între cei performanţi, cei şchiopi şi cei întârziaţi, se nelinişteşte politologul român Alina Mungiu-Pippidi. Şi să nu contăm pe o identitate europeană artificială pentru a-i uni pe toţi.

"Ce proastă idee pe Europa asta să intre în criză după ce am intrat noi în ea, mi-a spus cu năduf un prieten diplomat est-european care, după ce a luptat câţiva ani contra Europei cu două viteze, vede acum, perplex, cum această soluţie se desprinde ca unica salvare. Ce facem?", se întreabă Alina Mungiu- Pippidi într-un editorial publicat de România liberă.

Dacă acceptăm soluţii precum cea a lui Jean-Claude Piris (tratat suplimentar doar pentru membrii euro capabili să treacă la federalism fiscal), se termină cu criza euro, dar o să avem trei Europe: zona euro performantă şi unificată, zona euro şchioapă şi neştiind dacă să o ia înainte sau înapoi (Grecia, Portugalia...) şi cei din afara cercului şi fără perspective serioase de a ajunge din urmă pe careva.

(...) Dacă ne opunem, vom fi în criză perpetuă, şi tot proiectul european va imploda, atras ca într-un vârtej care consumă mereu mai mult şi mai mult. Cine îşi imaginează, mai ales din ţările aspirante la UE, de la Sarajevo la Ankara, că Europa va continua aşa cum o ştiam se înşală. Totul e pe cale să se schimbe. Foarte regretabil, pentru că vechea Europă era foarte avantajoasă pentru cine a ştiut să profite de pe urma ei.

(...) Europa a mai traversat crize. De ce e asta mai dramatică? Până recent, domnea convingerea în puterea ei de convergenţă, cum a numit-o pe vremuri Thomas Risse, directorul centrului “Puterea transformatoare a Europei”. Toată lumea – şi americanii primii – paria pe capacitatea europeană de a aduce la numitor comun ţările periferice, atât la capitolul democraţie, cât şi la capitolul prosperitate, astfel că asemenea crize păreau “probleme de creştere”.

(...) De fapt însă, argumentează Ivan Krastev în textul lui pentru simpozion, “Momentul dezintegrării europene”, aceasta e o criză de dezintegrare, ce a făcut posibil proiectul european se întoarce contra lui în acest moment de divergenţă. În primul rând democraţia, populismul de pretutindeni şi concesiile făcute lui de liderii europeni, conceptul bunăstării ca drept pe care democraţiile îl pot oferi cetăţenilor lor indiferent de conjunctura economică.

Citiţi articolul în întregime în România liberă!

Factual or translation error? Tell us.