"Este aproape seară. Karolina, o frumoasă nemţoaică de 32 de ani, se pregăteşte să înceapă munca. Fardată, parfumată şi îmbrăcată lejer, ea urmează să presteze câteva ore de 'activitate lucrativă', în apartamentul ei mobilat în spirit erotic, din Berlin.(...) La o oră diferenţă de fus orar, în Capitala României, lucrurile stau relativ identic, dar ilegal. Dani are 21 de ani şi este studentă în anul II, 'la o facultate cu profil umanist, e suficient atâta'. O şatenă fină, cu o privire sigură, deşi se cam jenează când vorbeşte despre activităţile extra-universitare, care o ajută să reziste material în Bucureşti: „Am şi câţiva bănuţi strânşi, poate ajung să-mi iau şi maşină”.

Intr-un reportaj publicat de Sorin Iordacheîn cotidianul bucureştean Evenimentul Zilei, paralela dintre prostituatele din Germania şi cele din România incită la reflexie. "Poveştile lor seamănă izbitor", scrie EVZ. "Numai că primele plătesc impozite, iar meseria le este recunoscută. Legiferarea prostituţiei, chiar dacă ar părea posibilă la un moment dat, ridică o sumedenie de probleme birocratice, unele atât de hilare încât nu s-a gândit nimeni la ele". Eliberarea de facturi, plata de cotizaţii şi înscrierea în catalogul meseriilor recunoscute de lege, asigurarea medicală şi chiar formaţia profesională continuă; tot atâtea aspecte care pun sub semnul întrebării o posibilă legalizare a prostituţiei din România.

Acest posibil viitor al "celei mai vechi meserii din lume" nu este totuşi atât de îndepărtat. Noul Cod Penal "dezincriminează prostituţia, dar nu o legiferează. 'Această relaxare juridică nu înseamnă şi legalizare. Doar tipul de infracţiune se schimbă. Nu va mai fi o faptă penală ci una contravenţională”, spun oficialii poliţiei. "Între timp, prostituatele au ajuns să deţină recorduri de amenzi neplătite". In aşteptarea intrării în vigoare a noului Cod Penal, prevăzută în 2010 dar incertă *din cauza alegerilor prezidenţiale, a formării unui nou guvern, "**toată lumea pare să se complacă în această situaţie*", conchide *EVZ*. "*Fetiţele pentru că nu achită taxe, autorităţile pentru că nu provoacă dispute riscante pe acest subiect, iar societatea civilă pentru că nu le este tulburată ipocrizia destul de străvezie*".