Comisarul european pentru Agenda Digitală, Neelie Kroes, a lansat, lunea trecută, o iniţiativă dintre acelea de care Uniunea Europeană are mare nevoie în acest moment, având costuri mici, dar potenţialul de a genera profituri imense. “Transformarea în aur a informaţiilor administraţiilor publice”, acesta este titlul anunţului care, la modul concret, constă în revizuirea Directivei europene din 2003 privind informaţiile din sectorul public.

Este vorba de informaţii produse, colectate şi dobândite de administraţia publică, informaţii care, dacă vor fi puse la dispoziţia companiilor şi societăţii civile, vor face posibile iniţiative de afaceri, culturale şi civice. Vorbim, de exemplu, despre informaţii cartografice, meteorologice, statistice, ambientale, turistice, maritime, ştiinţifice, culturale, din transporturi. La Boston, unde mă aflu în acest moment, Autoritatea transporturilor locale (MBTA) pune la dispoziţie datele privind poziţia în timp real a autobuzelor, trenurilor, metrourilor, permiţând oricui să le utilizeze fără restricţii.

Rezultatul este că au fost dezvoltate 35 de aplicaţii pentru smartphone-uri, unele gratuit, altele contra cost, care permit folosirea mijloacelor publice locale în mod inteligent şi eficient.

Era “informaţiilor deschise”

Ne aflăm abia la începutul acestei mişcări a “informaţiilor deschise”. Treptat, cu cât vor fi făcute mai mult publice aceste date, cu atât va fi posibil să fie folosite pentru a se permite dezvoltarea unor aplicaţii şi mai eficiente pentru a simplifica vieţile cetăţenilor şi ale companiilor. Sunteţi interesaţi, spre exemplu, să mergeţi în centrul oraşului pentru a vedea un spectacol? O aplicaţie va putea sintetiza datele în timp real – din diverse surse – referitoare la cinematografe şi teatre, la mijloacele de transport, la trafic, parcări şi restaurante, oferind în doar câteva secunde soluţii inteligente pentru seara respectivă. Este uşor de imaginat că un turist (şi nu numai) ar considera util un astfel de instrument. Un alt exemplu: punerea la dispoziţie a datelor detaliate despre investiţiile publice ar permite asociaţiilor şi cetăţenilor nu doar să cunoască mai mult în ce mod sunt cheltuite fondurile provenind din impozite sau să identifice eventuala risipă, ci şi să dezvolte o conştiinţă civică mai matură.

Suntem abia la început, dar anunţul făcut luni de Comisia Europeană – anunţ care este unul dintre pilonii Agendei Digitale a Europei – va contribui la creşterea atenţiei în toate statele membre, inclusiv în Italia. Mai ales că profitul economic estimat de Comisia Europeană este de 40 de miliarde de euro pe an pentru Europa celor 27 de state membre.

Italia, un posibil vârf de lance în domeniul informaţiei

Este un bun început, dar încă sunt multe de făcut pentru a obţine măcar o parte din cele 40 de miliarde de euro: este necesară sporirea cantităţii şi calităţii informaţiilor disponibile, stimularea colaborărilor public – privat, depăşirea rezistenţei multora dintre funcţionarii publici care se comportă ca şi cum aceste date ar fi proprietatea lor, nu patrimoniul colectivităţii.

Folosind această iniţiativă europeană – care, printre altele, propune acţiuni specifice statelor membre – Guvernul condus de Mario Monti are o oportunitate extraordinară de a consolida rolul Italiei, transformând-o cu adevărat în vârful de lance al Uniunii Europene în acest domeniu. Un obiectiv pe care întrega clasă politică, fără excepţii, trebuie să îl susţină fără rezerve.