În Slovacia, nu este nevoie să ai prea multă experienţă pentru a deveni redactor şef al unui ziar. Matus Kostolny, patronul SME-ului, cotidianul care dă tonul, are doar 34 ani, iar Juraj Porubsky, de la cotidianul concurent Pravda, este chiar cu trei ani mai tânar. Nu este un accident: "Nimeni nu vrea acest loc de muncă", a spus Porubsky zâmbind.

Publicarea unui ziar în Slovacia nu este o plăcere. Ca peste tot, ziarele se confruntă cu o scădere a numărului de cititori. Dar mai ales, ele trebuie să lupte împotriva autorităţilor ostile. De când a ajuns la putere o coaliţie de socialişti, populişti şi naţionalişti, în 2006, presa trăieşte vremuri grele. Prim-ministrul slovac, Robert Fico, nu ascunde faptul că ar considera ziarele ca fiind principalul lui inamic. Ce îi place cel mai mult, după părerea lui Matus Kostolny, este să rostească insulte împotriva ziariştilor. De obicei, Fico îi califică de idioţi, dar termenii de "prostituate" şi "şerpi" au fost de asemenea menţionaţi.

O situaţie pe care presa scrisă o datorează caracterului critic al informaţiilor publicate de cele trei ziare principale (SME, Pravda şi Hospodárske Noviny), despre Guvern. După Gabriel Sipos, de la Slovak Press Watch, acestora li se datorează trei sferturi din scandalurile publicate. Dar totuşi pentru aceasta, ei nu trebuie să caute prea mult. Mişmaşul de populişti, naţionalişti şi semi-criminali care, după părerea lui Sipos, este la putere la Bratislava, este suficient de dotat pentru a da din belşug material presei. Jurnalişti au ce face şi cu partenerii Partidului Socialist (SMER) al lui Fico în cadrul coaliţiei.

Scandale servite pe platou

Partidul Naţional Slovac al lui Jan Slota, care stă cu ochii pe maghiari, ţigani şi homosexuali, şi Partidul Popular al fostului prim-ministru Vladimír Mečiar, care a adus o faimă proastă Slovaciei prin conducerea lui autoritară în anii 1990, a câştigat Slovacia o reputaţie proastă, nu sunt celebre pentru respectul lor faţă de regulile democratice. Promisiunile de campanie ale lui Fico, de a combate corupţia încă larg răspândită nu au dat multe roade. Din când în când, a declarat Sipos, ziarele câştigă partida. Astfel, ministrul naţionalist al Infrastructurilor şi Dezvoltării regionale a trebuit recent să demisioneze după malversaţii cu fonduri europene.

Dar preţul pe care ziarele îl plătesc pentru criticile lor este extrem de ridicat. Ca represalii pentru articolele negative, Fico, care, în calitate de prim-ministru poate conta pe sprijinul televiziunii (de stat), refuză să răspundă la întrebările ziariştilor de la cele trei ziare principale, în timpul conferinţelor de presă.

Procesele pentru calomnie sunt un alt mod de a pune botniţă presei. În iunie, vice prim-ministrul Štefan Harabin, un membru al partidului lui Meciar, a cerut 600 000 de euro de la trei ziare, inclusiv SME şi Pravda, care îl acuzaseră de a avea legături cu un traficant de droguri albanez. Fico a intentat de asemenea mai multe procese solicitând despăgubiri.

Un cod dezavantajos al presei

Dar cea mai mare ameninţare pentru libertatea presei în Slovacia este "Codul presei", adoptat anul trecut de către Parlament. Acest cod dă oricui se simte insultat dreptul de a publica un răspuns în acelaşi loc ca şi articolul incriminat, chiar dacă faptele cuprinse în acest articol sunt sau nu corecte. Non-publicaţia este pedepsită cu o amendă de 1 660 la 4 980 de euro. Acest cod al presei nu a dat încă mari rezultate. Cu câteva excepţii, atât SME cât şi Pravda au refuzat să includă răspunsurile. Riscul pentru ei de a trebui să plătească o amendă depinde de judecători. Pentru moment, aceştia nu sunt prea grăbiţi să pronunţe o sentinţă. Dar pentru Sipos, acest lucru nu este neapărat un semn bun: "În Slovacia, instanţele judecătoreşti nu funcţionează nici ele aşa cum ar trebui".

Faptul că nici un ziar nu a plătit încă amenzi nu este pe placul primului-ministru. După ce a fost acuzat de un tabloid, în septembrie, că plăteşte 900 de euro pe lună pentru şcolarizarea fiului său, el a ameninţat să înnăsprească legea.

Toate acestea nu promit nimic bun pentru libertatea presei. Înraportul anual al Reporterilor fără Frontiere, publicat recent, Slovacia a trecut pe locul 44, cea mai mare cădere în clasament. Anul trecut era încă pe locul 7. Ne putem întreba dacă lui Fico, care este pe departe în fruntea sondajelor de opinie, îi pasă de acest clasament. Juraj Porubsky, redactor şef al ziarului Pravda, crede că nu : "Oricum, cititorii de ziare nu votează pentru el!".