Pe terasele din Amsterdam este acum interzis să bei o bere stând în picioare. Pentru a protesta, în această vară mii de oameni au băut bere în picioare pe Noordermarkt. La mijlocul lunii noiembrie, o nouă manifestaţie a avut loc pe Dam [piaţa centrală] contra "standardizării" capitalei. În acelaşi timp, o dezbatere asupra culturii alternative a fost deschisă în oraş ca urmare a retragerii licenţei lui "Stubnitz", o fostă navă est-germană transformată în centru cultural itinerant actual acostată la chei în portul Amsterdam.

Dezbaterea a fost organizată de câteva asociaţii de cultură alternativă, care se tem că spaţiul dedicat subculturilor va fi alungat din oraş. "Amsterdam vrea să fie privit ca un oraş creativ", spune Hay Scheepmakers, unul dintre iniţiatori, "dar toată atenţia este centrată pe curentul principal, pe când totul devine din ce în ce mai dificil pentru marginali". El consideră că "o metropolă culturală" trebuie de asemenea să creeze spaţiu pentru aceştia şi citează ca exemple, festivalul de arte Robodock, care cu greu îşi găseşte un loc, şi NDSM, un fost şantier naval devenit centrul culturii alternative [unde 250 artişti lucrează în toate domeniile artistice], care a fost vândut unui promotor imobiliar.

Manifestaţia de pe Dam a fost sprijinită de unii restauratori şi proprietari de baruri din Amsterdam. S-a născut o nouă alianţă diabolică împotriva standardizării ? Scheepmakers : "Există cu siguranţă interese comune. Fie că e vorba de licenţe pentru hoteluri, restaurante şi taverne sau autorizaţii pentru un eveniment cultural, se observă că municipalitatea devine din ce în ce în ce mai strictă în aplicarea regulamentelor. Primarul, Job Cohen, a evocat tot timpul "toleranţa zero", şi în cele din urmă spusele lui au afectat modul în care funcţionarii primăriei supraveghează tot ce se întâmplă în spaţiul public".

Adjuncta însărcinată cu Cultura, Carolien Gehrels, nu se simte în cauză : "Regulamentul privind statul în picioare pe terasă există de mult. Interzicerea fumatului [în locuri deschise publicului, introdusă în 2008], a amplificat problema". Şi Amsterdam este, pentru ea, un oraş "vesel şi tolerant". "Am crescut cu 12 milioane de euro bugetul consacrat programului de acţiune artistică, Kunstenplan. Graţie acestuia numeroasele sub-culturi au putut înflori la Amsterdam", spune ea, "de exemplu, centrul culturalinstalat în vechea clădire a ziarului De Volkskrant". Hay Scheepmakers, care gerează centrul, constată că acesta este un caz emblematic al "normalizării" Amsterdamului: "Cafeneaua din interiorul centrului a trebuit să închidă din cauza unor iregularităţi minore. Altădată am fi putut găsi o soluţie negociind cu autorităţile. Dar astăzi municipalitatea dă impresia de a nu mai suporta acest tip de proiecte culturale".