Criza, mai multe crize în simultan, dau târcoale localităţii Guimarães, un frumos oraş portughez de vreo 50 000 de locuitori, capitală a provinciei Valle del Ave. În anii optzeci şi nouăzeci, imensele fabrici textile care marcau întreaga regiune au început să fie abandonate din cauza puternicei competiţii chineze. De atunci zac precum nişte bătrâni dinozauri inutili.

Însuşi centrul vechi din Guimarães, ce s-a păstrat atât de frumos la umbra vechiului castel, este înconjurat de fabrici vechi cu şemineuri de cărămizi moarte. Dar locuitorii acestui oraş au decis să le redea viaţa umplându-le de tablouri şi de concerte şi de opere de teatru pentru a încerca şi ei să supravieţuiască.

Capitala Europeană a Culturii, pusă în lumină de această localitate situată la 150 de kilometri de Vigo, prevede recuperarea a multe dintre aceste fabrici ca scenarii culturale, platouri pentru filme sau reşedinţe pentru artişti bursieri. Trebuie să se reinventeze sau să moară.

Uzine transformate în spații culturale

Fabrica din Ramada, o veche industrie de pielărie, închisă cu mulţi ani în urmă, va găzdui în septembrie un institut de design, dar înainte va servi drept sală de repetiţii pentru orchestra organizaţiei. Fabrica ASA, specializată pe vremea sa în saltele şi prosoape, situată în afara oraşului Guimarães, în localitatea Vizela e Santo Tirso, nu a mai funcţionat deloc din 2006. Acum, prin intermediul unui investitor privat, se va transforma într-un fel de centru comercial cu magazine ieftine. Dar înainte, cei 24 000 de metri pătraţi ai săi vor servi pentru găzduirea principalelor expoziţii de pictură.

Şi în fantasmagorica fabrică de textile din Conde de Vizela, unde în secolul al XIX-lea lucrau peste 4 000 de angajaţi şi care conta chiar şi cu o monedă proprie, Víctor Erice şi alţi cineaşti precum Jean-Luc Godard sau Aki Kaurismäki (finlandezul trăieşte aproape de Guimarães) vor face un film colectiv.

Oraşul nu este dispus ca cinematografia să fie în trecere pe aici cu scuza lui 2012 şi apoi să plece, aşa că a obţinut o echipă pentru producţia de filme în scopul de a se transforma într-un oraş-ţintă pentru cineaşti: “Avem deja stabilite producţii pentru 2013 care urmau să ajungă în Europa de Est. Chiar Erice spune că i-ar plăcea să vină să filmeze aici”, asigură responsabilul sectorului audiovisual Guimarães 2012, Rodrigo Areias.

Areias explică acest lucru în altă fabrică din Guimarães, transformată – datorită impulsului unui grup de tineri arhitecţi ai oraşului – în Centrul pentru Probleme de Artă şi Arhitectură. Fiecare cameră are o misiune, de la reşedinţe pentru artişti străini invitaţi la un laborator audiovizual specializat în roboţi animaţi şi jucărioare mobile care ar face deliciul oricărui nebun al informaticii aplicate sau pur şi simplu al oricărui nebun.

Aici vine lumea din oraş noaptea”, explică Areias cu un zâmbet. Poate acesta este secretul: oraşul, oamenii din acest oraş, care în 2001 a fost ales Patrimoniu Cultural al Umanităţii, trăiesc fenomenul capitalei culturale mai mult ca pe o oportunitate decât ca pe o petrecere. Pentru mulţi este o ocazie care poate nu va mai apărea.

Transformări de durată

Celor care o organizează le este clar: “Nu vrem să vină Filarmonica din Berlin, care în plus este foarte scumpă, să interpreteze, să o facă foarte bine şi apoi să plece şi la revedere”, explică unul dintre purtătorii de cuvânt din timpul candidaturii. “Vrem să facem ceva care să dureze, care să folosească pentru a reda un loc oraşului şi oamenilor de aici”, adaugă el. De aici unul dintre sloganuri: “Eu fac parte”. Există nasturi inscripţionaţi cu această frază pe vestele şi jachetele a aproape tuturor locuitorilor din Guimarães.

Bugetul este slab (110 milioane de euro – în total), consecinţă a unui an în care Portugalia îşi joacă la propriu soarta ca stat solvabil, ameninţat de faliment şi supervizat de troica. De aceea a fost nevoie de imaginaţie. Un exemplu: va veni formaţia inovatoare Buraka son Sistema, unul dintre exemplele modernităţii portugheze, care va a avea un concert pe 28 ianuarie în Pabellón Multiusos.

De asemenea este prevăzut pentru acea zi un program numit Casa mea este casa ta, în care locuitorii oraşului îşi împrumută apartamentul sau holul pentru ca alte grupuri să ofere aici recitaluri. Deja există 40 de case dispuse să-şi deschidă porţile.

Mândrii locuitori ai oraşului Guimãraes răspund, deci. Nu în van, potrivit istoricilor, Portugalia s-a născut aici, precum primul său rege, Alfonso Enríquez, care a locuit în faimosul castel, cea, cu timpul, a început să aibă aspectul de veche fabrică abandonată. Nu este întâmplător că programul oficial va începe duminică printr-un documentar despre muzica portugheză numit, simptomatic, Vom cânta toţi împreună pentru a ne auzi mai bine.