Alegeți o limbă
Se pare, analizează cotidianul moldovenescTimpul, că relaţiile dintre UE şi Rusia sunt pe cale să evolueze în mod semnificativ. Dorinţa Moscovei de a intra în Parteneriatul estic, liberalizarea posibilă a vizelor pentru cetăţenii ruşi şi contractele încheiate între companiile europene şi ruse arată că "UE şi Rusia au nevoie unul de celălalt mai mult decât niciodată". Consolidarea relaţiilor cu UE ar acorda în plus Moscovei, "un avantaj suplimentar în confruntarea cu Washington". Iarrelaţiile dintre UE şi Rusia ar trebui să se încălzească în continuare la iniţiativa celei din urmă, crede ziarul din Chişinău, după care satisfacţia cu care Rusia a primit numirea liderilor prevăzuţi de Tratatul de la Lisabona îi dezvăluie preferinţa pentru interlocutori din Europa de Vest, care tind să ia mai puţin în considerare fostele ţări comuniste.
Schimburi de experienţă
Ofensivei diplomatice a Moscovei în Uniune i se adaugă o ofensivă comercială, cu scopul de a achiziţiona tehnologii dezvoltate în Europa,explică Dziennik Gazeta Prawna. După semnarea unor contracte profitabile cu companiile germane, Kremlinul a plecat la cumpărături în Franţa, unde este deosebit de interesat de sectorul spaţial şi nuclear, dar şi militar. "Astăzi Rusia este o ţară înapoiată, care are nevoie de o modernizare rapidă. Dar, în loc de a forma oameni de ştiinţă şi de a dezvolta tehnologii, aceasta preferă să cumpere cunoştinţele şi noile soluţii", scrie cotidianul polonez, după care "spre deosebire de Washington sau Londra, Parisul nu are nici o problemă cu schimbul de experienţă cu Moscova".
În timpul recentei sale vizite la Paris, în 26 şi 27 noiembrie, prim-ministrul rus Vladimir Putin a semnat astfel în jur de douăzeci de acorduri bilaterale în domeniile energiei, industriei auto, mediului sau asupra vizelor. Dar şi în domeniul armamentului,a declarat Le Figaro: într-adevăr, Moscova este dispusă să plătească 500 milioane de euro pentru o navă de proiecţie şi de comandă de clasa Mistral, crema marinei franceze, element-cheie potenţial al reconstituirii marinei ruse. Un contract foarte simbolic, deoarece ar fi "prima tranzacţie de acest gen între Moscova şi o ţară din NATO" notează Le Monde. În timp ce România Liberă vedeîn acest viitor contract "un troc şi un simbol politic jenant pentru Paris", care ar nesocoti astfel Codul european de bună purtare în ceea ce priveşte exportul de arme, pentruLe Mondeacordul ar reprezenta semnalul politic al "reapropierii politico-militare" între cele două ţări. Pentru cotidianul parizian, Franţa intenţionează să "cultive o relaţie specială cu Rusia" în domeniul militar.
Amour rusesc
Ideea dragă preşedintelui Nicolas Sarkozy este într-adevăr "ancorarea Rusia unui ordin continental al stabilităţii, dacă nu se pot împărtăşi valorile democratice europene" şi de a crea "un viitor spaţiu comun de securitate" între Europa şi Rusia. Afişarea bunelor intenţii franceze " totuşi eclipsează totuşi cu greu faptul că, din punct de vedere al relaţiilor economice, Germania este Campioana legăturilor cu Rusia. Primul partener comercial şi primul investitor în Rusia, Germania a întărit anul acesta în mod spectacular impresia unui "tandem" exclusiv cu Rusia, prin acordul între Siemens şi grupul nuclear rus Rosatom".
Un alt domeniu în care strategia Rusiei faţă de Europa pare să dea roade este cel al energiei : UE neavând o politică comună, fiecare ţară negociază singură cu Moscova contractele de furnizare. Întreprinderile franceze (Veolia, Suez-GDF, EDF) se ocupă activ pentru a forma parteneriate cu gigantul energetic rus Gazprom, care oferă 2 proiecte de conducte. "Vladimir Putin este pe cale să facă o lovitură de maestru pe frontul diplomaţiei energetice", a spus Le Monde: "să asocieze toate ţările europene şi multinaţionalele lor la cele două proiecte de conducte ale sale] care ocolesc Ucraina, Belarus, Polonia şi Ţările Baltice: Nord Stream, care va lega Rusia de Germania pe sub Marea Baltică; şi South Stream care va traversa Marea Neagră şi se va împărţi în două bretele spre Italia şi Austria.
La fel ca Germania şi Italia, Franţa nu vede nicio contradicţie între prezenţa întreprinderilor sale în cele două proiecte ruseşti, "care vor creşte dependenţa lor faţă de gazul rusesc, şi sprijinul ei al proiectului de conductă europeană Nabucco, care ocoleşte Rusia". Entuziasmul francez faţă de Kremlin nu este împărtăşit la Varşovia, scrie Polska: guvernul polonez, este într-adevăr încă reticent în a semna contractul de gaz, care acoperă 40% din aprovizionare şi extinde până în 2037 furnizarea Poloniei de gaze. Aspectul cel mai controversat este creşterea dependenţei de gigantul energetic rus Gazprom, "în timp ce şeful statului vrea să diversifice sursele de aprovizionare ale Poloniei", şi că va "întârzia probabil construcţia terminalului de regazificare Świnoujście".
Liberalizarea vizelor
Dacă încrederea între Moscova şi Varşovia nu este încă pe ordinea de zi în aspecte legate de energie, este în schimb cazul în domeniul vizelor: Polonia, Lituania şi Rusia vor cere împreună Comisiei europene să includă enclava rusă Kaliningrad la zona de mic trafic de frontieră, lansată în mai anul trecut de cele trei ţări, explică Gazeta Wyborcza. În cadrul acordului propus, locuitorii din Kaliningrad vor putea călători fără vize pe teritoriul polonez şi lituanian, în limita de 30 km de frontieră. Scopul este de a susţine economia Kaliningrad-ului şi de a reînvia schimburile comerciale între acesta şi vecinii săi Polonia şi Lituania. "Acest demers are de asemenea un aspect geopolitic", spune cotidianului Varşovian o sursă diplomatică: "Dorim să transformăm Kaliningrad dintr-o zonă de ameninţare potenţială într-o zonă de cooperare".
