8€ pe bucată, 4€ pe boabă, 5€ pe bucată, 3€ pe strat, 4€ pe păstaie

Consumul în epoca troicii

De când țara lor este supusă curei de austeritate a trio-ului FMI-UE-BCE, portughezii și-au schimbat obiceiurile de consum. Criza îi împinge să economisească, dar şi să fie mai creativi.

Publicat pe 6 februarie 2012 la 16:05
8€ pe bucată, 4€ pe boabă, 5€ pe bucată, 3€ pe strat, 4€ pe păstaie

Este o capcană să schimbi mașina cu metroul, și încă una scumpă. Cu mașina mergeam repede, dar date fiind creșterile pentru cartela de metrou, e aproape același preț, și am ajuns să folosesc atât de rar mașina că m-am trezit cu bateria descărcată.”

Consultanta pentru comunicare, Diana Ralha, de 33 de ani, rezumă sentimentul celui care se vede obligat să-și schimbe obiceiurile ca o consecință a efectelor crizei asupra buzunarului. Nimeni nu alege să aibă mai multă nevoie de timp pentru a ajunge la slujbă, nici nu știm pe cineva care să fi ales în mod voluntar să-și gătească prânzul acasă, înainte de a ieși să muncească. Aceste lucruri se fac din lipsă de alternative.

Dar, dacă este adevărat că, de nevoie mulți portughezi se văd obligați sa-și schimbe obiceiurile cotidiene, nu este mai puțin adevărat că nevoia ascute talentele și potențează creativitatea. Și sunt multe exemplele de persoane care vor găsi aspecte pozitive în schimbările forțate.

Obiceiurile de consum sunt, în mod natural, cele care suferă schimbări mai semnificative, și, câteodată, mici schimbări în aceste rutine pot să însemne mari economii. Mariana Távora, avocată de 39 de ani, a schimbat două lucruri în privința mersului la supermarket.

Newsletter în limba română

A renunțat să meargă o dată pe lună, pentru că, explică ea, “când procedezi așa, cum lipsește mereu ceva în casă, eram nevoită să merg mereu la supermarket în mijlocul săptămânii, și mereu cumpăram, în mod inevitabil, orice arăta bine. Așa că am început să fac cumpărăturile săptămânal”, spune avocata.

Orice bănuț contează

Mai curioasă este poate schimbarea în privința orei din zi în care se merge la cumpărături. Ora mesei este “riscantă”. “Evit să merg la ora mesei, pentru că, fiindu-mi foame, iau mereu mai multe lucruri și dulciuri”, explică Mariana Távora, recunoscând efortul conștient de a evita “periculoasele” cumpărături făcute din impuls.

Ana Oom, profesoară de 42 de ani, a renunțat să mai cumpere “online”. “Facilitatea de a ți se aduce cumpărăturile acasă ma făcea să cumpăr mai mult și în cantități mai mari. Am început să cumpăr de la un supermarket mai mic, unde mă duc de mai multe ori, dar mereu cu multă atenție. Sunt mai atentă la ce aleg, și, când ajung la casă, știu aproape mereu valoarea aproximativă pe care o voi plăti”.

Și mijloacele de a plăti suferă schimbări pe timp de criză. Cardurile, fie de debit, fie de credit, sunt folosite cu mai multă zgârcenie. Francisca Lourenço, de 38 de ani, a pus capăt folosirii cardurilor de credit. “Acum ne dăm seama că a plăti cu ce avem este mai bine și mai ușor de controlat”, spune ea.

În cazul Dianei Ralha, cardul de debit a fost cel care a “suferit” din cauza crizei. “Am renunțat să mai plătesc cu cardul. Din două în două zile scot 20 de euro și trag de ei la maximum, gestionându-mi astfel mai bine bugetul și rezistând tentației de a cumpăra orice bagatelă pentru că aveam la îndemână un card de plastic”, arată consultanta de comunicare.

În vremuri de restriște, mărcile proprii ale firmelor de distribuție și ale piețelor locale sunt adevărate câștiguri pentru cei care vor să economisească. De asemenea, magazinele recente ale imigranților pot să reprezinte ocazii bune, după cum spune Diana Ralha. “Verdețurile le cumpăr de la magazinele de fructe și legume chinezești de pe strada mea, care au prețuri extrem de scăzute”, adaugă ea.

Dar, din cauza crizei, unii au început să apere produsele naționale. Mariana Pessoa e Costa cumpără doar fructe portugheze “pentru a-i ajuta pe agricultorii noștri. Dacă nu găsesc, nu cumpăr”, lămurește avocata.

O “strategie” care pare să fie comună tuturor este opțiunea pentru mărcile proprii ale firmelor de distribuție.

Hainele și transportul sunt două categorii unde economisirea portughezilor se face simțită în această perioadă plină de dificultăți. Reciclarea hainelor este menționată de multe ori. Economisește drumuri la magazine și sporește creativitatea celor care optează să intre în rol de croitoreasă.

Descoperirea unor noi locuri în orașul unde se trăiește de ani de zile sau menținerea în formă sunt unele din avantajele celor care încep să meargă mai mult pe jos sau cu transportul în comun pentru a tăia cheltuielile cu combustibilul. “Îmbunătățește condiția fizică, și, în cazul meu, mă ajută să-mi pun ordine în gânduri, fără stressul și atenția necesare condusului”, povestește Leonor Tenreiro, formatoare în domeniul scrisului creativ.

Noi obiceiuri de consum

Dar nu numai din economii este formată “noua” viață a portughezilor. Conjunctura actuală pare de asemenea, la unii dintre ei, să stimuleze gustul riscului. Este cazul Sandrei Casanova și a soțului său, care au deschis acum doi ani o brutărie: “Ne-am născut din criză, și asta a însemnat cu siguranță un avantaj pentru noi”, analizează ea.

Inês Custódio s-a aventurat și ea pe numeroase cărări profesionale. “În timp ce această criză delirantă își atingea apogeul, am decis să-mi părăsesc slujba pentru a crea o firmă. Pentru ca această alegere să nu fie o nebunie absolută, a trebuit să fac și mai multe economii. Am reușit să-mi revând casa cu ceva profit, am rambursat creditul și astăzi închiriez un apartament mai mic și mai puțin scump”, spune viitoarea femeie de afaceri.

În afara acestor noi proiecte, portughezii revin și la rețete deja încercate. Site-urile de vânzare online, cum ar fi OLX și Custo Justo [“prețul corect”], sunt deseori citate ca mijloace bune pentru a crește veniturile familiilor. “Am descoperit că puteam să câștig mai mult revânzând lucrurile copiilor și alte obiecte pe internet. Am reușit chiar să revând căruciorul copilului cel mai mic, mai scump decât îl cumpărasem!” se bucură Diana Ralha.

A găsi noi surse de venit și a tăia din cheltuieli adoptând noi obiceiuri de consum, acestea sunt marile obiective ale diverselor inițiative pe care și le fixează numeroși portughezi, în aceste vremuri de austeritate. Fac asta pentru că nu au de ales. Cei pe care i-am întâlnit reușesc puțin câte puțin să țină în frâu criza, pentru că ei nu se găsesc într-o situație disperată. Dar sunt puțini cei care acceptă să vadă partea bună a acestor schimbări.

Economie

Frica de sindromul grecesc

Potrivit Observatorului de luptă împotriva sărăciei, din Lisabona, victimelor clasice ale sărăciei - şomerii de lungă durată - li s-au adăugat în ultimele luni "noii săraci", informează Público: salariaţii care suportă măsurile de austeritate, cu locuri de muncă precare sau flexibile şi ale căror salarii au fost reduse. La rândul său, guvernul intenţionează în continuare să atingă echilibrul bugetar până în 2013, pentru a avea din nou acces la pieţele obligaţiunilor de datorii şi aceasta fără a mai cere ajutorul troicii FMI-BCE-UE.

Obiectiv care pare să fie o "misiune imposibilă", notează Jornal de Negócios. O misiune cu atât mai dificilă cu cât datoria portugheză la doi ani a atins 21.6% săptămâna trecută, ceea ce înseamnă că, "pentru pieţe, s-a instalat o echivalenţă potenţial periculoasă între Grecia şi Portugalia", remarcă La Vanguardia. Potrivit cotidianului catalan, într-adevăr, ipoteza unui acord între Atena şi creditorii săi, asupra unui greşeli parţiale, induce pieţelelor ideea că şi alte ţări aflate în dificultate de plată, începând cu Portugalia, s-ar putea confrunta cu o restructurare a datoriei lor.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect