Alegeți o limbă
<!--
/ Font Definitions /
@font-face
{font-family:Arial;
panose-1:2 11 6 4 2 2 2 2 2 4;
mso-font-charset:0;
mso-generic-font-family:auto;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:-536859905 -1073711037 9 0 511 0;}
@font-face
{font-family:"Cambria Math";
panose-1:2 4 5 3 5 4 6 3 2 4;
mso-font-charset:0;
mso-generic-font-family:auto;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:-536870145 1107305727 0 0 415 0;}
/ Style Definitions /
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-unhide:no;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:"";
margin:0cm;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:EN-US;
mso-fareast-language:EN-US;}
.MsoChpDefault
{mso-style-type:export-only;
mso-default-props:yes;
font-size:10.0pt;
mso-ansi-font-size:10.0pt;
mso-bidi-font-size:10.0pt;}
@page WordSection1
{size:612.0pt 792.0pt;
margin:70.85pt 70.85pt 70.85pt 70.85pt;
mso-header-margin:36.0pt;
mso-footer-margin:36.0pt;
mso-paper-source:0;}
div.WordSection1
{page:WordSection1;}
-->
Preţul pentru adoptarea unor reforme credibile în Grecia este din ce în ce mai mare. Ieri [6 februarie] s-a repetat aceeaşi poveste care s-a înregistrat de aproape doi ani, când se apropia momentul ca Atena să rămână fără bani (ceea ce se va întâmpla foarte probabil în luna martie) iar Uniunea Europeană va trebui să injecteze din nou resurse în venă.
Toată lumea ştie cum se joacă grecii cu focul. Dar asta nu pare să intereseze pe nimeni, mai ales pe greci. Guvernul lui Lucas Papademos, un tehnocrat care se presupunea că va avea sprijinul tuturor partidelor pentru a adopta deciziile dificile pe care Giorgios Papandreu nu îndrăznea să le ia, s-a dovedit la fel de imobil ca şi predecesorul său.
Ieri, troica formată de FMI, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană a trebuit să ameninţe cu torturile infernului guvernul grec pentru ca să accepte să concedieze 15 000 de funcţionari în cursul anului 2012 cu scopul de a-şi reduce deficitul.
Grecia are mai bine de 700 000 de funcţionari publici pentru cei 11 milioane de locuitori şi a promis să reducă acest număr la 150 000 până în 2015. Dar o face cu viteza melcului. De fapt deja se angajase să reducă 32 000 de posturi anul trecut care în final au fost doar 2 000.
Grecii profită de greşeala Europei
Aşa sunt lucrurile în Grecia. Troica le cere să reducă salariul minim (mai ridicat decât în Spania), să scadă salariile, să elimine plăţile suplimentare, să reducă pensiile şi să scadă cheltuielile publice, iar politicienii greci se fac că plouă. Sunt conştienţi că Europa a greşit drumul cu ei şi profită de asta.
Sunt trei principii pe care Germania le apăra ca fiind sacrosancte: ‘no bail out’ (nu salvării), ‘no default’ (nu intrării în incapacitate de plată) şi ‘no exit’ (nu ieşirii din zona euro).
Primul a fost deja încălcat în 2010, când s-a acceptat salvarea Greciei, a Irlandei şi Portugaliei. Acum, grecii se distrează cu al doilea (ieri ministrul de Finanţe a fost însărcinat cu toate detaliile unei eventuale intrări în incapacitate de plată a grecilor). Şi ieşirea din zona euro a fost menţionată de mai multe ori în timpul negocierilor din ultimele zile.
Guvernul spaniol nu este străin de toate astea. Guvernului nu îi convine perspectiva de a se deschide uşa pentru ieşirea din clubul euro, pentru că apoi ar urma Portugalia şi nimeni nu ştie unde s-ar opri lista. Dar, de asemenea, ar dori ca politicienii greci să ia mai în serios ceea ce se întâmplă. "Deja ştiam că grecii sunt cum sunt. Problema nu este doar economică, ci şi politică", afirmă un înalt funcţionar.
Iar soluţia nu pare să stea în ameninţări precum cea germană de a numi un comisar extern sau ideea franceză de a crea un cont separat pentru a depozita aici banii destinaţi plăţii dobânzilor. Grecii nu s-au simţit niciodată inferiori în faţa celorlalţi europeni. Chiar dacă economia lor este distrusă, respectul de sine şi orgoliul sunt enorme.
De fapt, le-a lipsit mereu încrederea în ideea de Europa dacă nu cumva asta însemna ca Bruxelles să le finanţeze traiul. Dar toate acestea se ştiau chiar din ziua în care au intrat în UE.
Aniversare
Dickens descrisese deja criza
<!--
/ Font Definitions /
@font-face
{font-family:Arial;
panose-1:2 11 6 4 2 2 2 2 2 4;
mso-font-charset:0;
mso-generic-font-family:auto;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:-536859905 -1073711037 9 0 511 0;}
@font-face
{font-family:"Cambria Math";
panose-1:2 4 5 3 5 4 6 3 2 4;
mso-font-charset:0;
mso-generic-font-family:auto;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:-536870145 1107305727 0 0 415 0;}
/ Style Definitions /
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-unhide:no;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:"";
margin:0cm;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:EN-US;
mso-fareast-language:EN-US;}
p
{mso-style-unhide:no;
mso-margin-top-alt:auto;
margin-right:0cm;
mso-margin-bottom-alt:auto;
margin-left:0cm;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:EN-US;
mso-fareast-language:EN-US;}
.MsoChpDefault
{mso-style-type:export-only;
mso-default-props:yes;
font-size:10.0pt;
mso-ansi-font-size:10.0pt;
mso-bidi-font-size:10.0pt;}
@page WordSection1
{size:612.0pt 792.0pt;
margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;
mso-header-margin:36.0pt;
mso-footer-margin:36.0pt;
mso-paper-source:0;}
div.WordSection1
{page:WordSection1;}
-->
Acum 200 de ani, pe 7 februarie 1812, se năştea Charles Dickens. La aproape un secol şi jumătate de la moartea sa, în 1870, "lumea noastră, vai, seamănă în multe aspecte cu a sa”, scrie El País. Apropo de Timpuri grele, cotidianul spaniol notează că "astăzi, în plină criză, cu Bursa pe roşu, impozitele la cele mai înalte cote şi salariile la pământ; cu guvernele europene care încearcă să umple din bani publici puţurile fără fund ale sistemului financiar, şi şomajul care continuă să crească, este posibil ca cititorul să fie surprins să vadă cum acest roman, publicat în 1854, descrie realitatea".
Fără surprize, Grecia de astăzi este cea care pare să evoce cel mai mult Londra de acum 150 de ani: "Aceşti copii abandonaţi pe stradă de familiile lor, în speranţa că îi va hrăni cineva, nu ar putea figura în Oliver Twist, alături de copiii străzii?", se întreabă El País.
Contrar acestor previziuni, notează ziarul, nedreptăţile capitalismului nu au provocat prăbuşirea sa: "Este suficient să privim încă o dată spre Grecia de astăzi […]. Televiziunile vorbesc de copii care, la jumătatea dimineţii leşină de foame în clasă şi ziarele povestesc că, în timp ce ţara solicită ajutorul Uniunii Europene, potentaţii ei pleacă în Elveţia cu mai mult de 200 de miliarde de euro."
