Mulţi locuitori ai Rudbārži, un sat din vestul Letoniei, sunt îngrijoraţi. Nu-i mai preocupă referendumul din 18 februarie privind statutul, oficial sau nu, al limbii ruse – această dezbatere este terminată pentru ei de mult timp – ci mai curând factura de încălzire, care promite să fie usturătoare, din cauza valului de frig.

"La început eram panicată, dar acum această dezbatere mă plictiseşte, spune Maija, o învăţătoare de 55 de ani, despre referendum. Nu vreau să mai vorbesc despre asta. Am intenţia să votez împotrivă, deoarece însăşi ideea unei a doua limbi [oficiale] este inacceptabilă". Pentru Maija, dacă în Letonia ar exista două limbi oficiale, statul leton şi-ar pierde sensul.

“Exotismul” limbii letone

În toamna anului trecut, un funcţionar a venit în Rudbārži pentru a colecta semnături în favoarea organizării acestui referendum. El nu a obţinut niciuna. Deci este evident că aici, în 18 februarie, "Da"-urile vor fi rare, pentru că satul nu are niciun rus şi cei care ştiu să vorbească limba rusă sunt foarte rari. Elevii Maijei abia cunosc câteva cuvinte. "Ce o să trebuiască ei să facă dacă limba rusă devine oficială? Să o înveţe ca să poată continua să trăiască în ţara lor?", întreabă Maija supărată.

La câteva sute de kilometri spre est, situaţia este destul de diferită. Dacă aceşti elevi din Rudbārži ar trebui să meargă în Daugavpils, al doilea cel mai mare oraş din Letonia, ar putea comunica în letonă numai cu autorităţile locale, singurele care au obligaţia de a stăpâni această limbă.

Întrucât aici, în Daugavpils, chiar şi a-şi face cumpărăturile devine complicat pentru cine nu vorbeşte rusa: pentru mulţi locuitori ai acestui oraş, limba letonă pare aproape exotică. "Eu nu vorbesc letona şi mă pot descurca foarte bine fără ea. Aici, toată lumea vorbeşte ruseşte", spune Aleksandrs Rasevskis, un locuitor.

"La farmacie, totul este afişat în letonă şi eu nu înţeleg ce scrie", spune un alt locuitor, explicând de ce el va vota pentru ca limba rusă să devină a doua limbă a ţării. Ca şi el, majoritatea locuitorilor din Daugavpils au ca limbă maternă rusa.

Ceea ce şi explică de ce 28 000 dintre ei au semnat pentru ca referendumul să aibă loc, oraşul fiind în această privinţă pe locul al doilea după Riga: în capitală, 90 000 de persoane (din 183 000 în toată ţara) au semnat pentru.

Un referendum simbolic

Pentru ca limba rusă să poată deci deveni limbă oficială, va trebui schimbată Constituţia Letoniei. Ceea ce ar cere să se obţină 771 000 de voturi "Pentru" [fie 50% din electoratul leton. Minoritatea rusofonă reprezintă 33% din alegători]. Un rezultat care pare improbabil.

Primarul din Riga, Nils Usakovs, deşi a semnat în favoarea referendumului, consideră în mod paradoxal că o singură limbă oficială este îndeajuns în Letonia. Pentru el, importanţa acestui referendum ar fi mai degrabă simbolică: pentru a şti cât de mulţi oameni în Letonia se opun actualei politici lingvistice, foarte strictă.

Vladimirs Lindermans, iniţiatorul referendumului şi lider al organizaţiei Dzimta valoda (Limbă maternă), a lansat recent o campanie pentru a incita letonii de baştină să nu participe la cruciada împotriva limbii ruse: "Noi [rusofonii] nu suntem aici vizitatori în trecere, nici străini, nici ocupanţi. Ruşii din Letonia sunt dispuşi să lucreze pentru Letonia, dar trebuie ca ei să aibă aceleaşi drepturi şi să nu fie consideraţi cetăţeni de mâna a doua".

Colectarea de semnături în sprijinul limbii ruse este, potrivit lui Lindermans, un răspuns la campania "Totul pentru Letonia", lansată vara trecută de către partidul de guvernământ, în scopul de a modifica Constituţia, astfel încât letona să devină singura limbă predată în şcolile publice [în special în şcolile rusofone].

Politicienii letoni se întreabă ce strategie să adopte faţă de acest referendum: să ceară oamenilor să îl ignore sau să-i încurajeze să voteze împotrivă? Preşedintele Andris Berzins, care anunţase că se va abţine, şi-a schimbat recent părerea, spunând că letonii n-au decât să voteze conform conştiinţei lor.