Postul de frontieră Porţile-de-Fier, între Serbia şi România (AFP)

Uşa UE se întredeschide încetişor

După ani de impas, cei Douăzeci şi Şapte au decis să relanseze procesul de reconciliere cu Serbia. Presa sârbă se felicită de acordul cu privire la comerţul liber care a fost lansat de curând, dar subliniază faptul că mai rămân multe condiţii de îndeplinit de către Belgrad înainte de a spera o aderare.

Publicat pe 10 decembrie 2009 la 16:47
Postul de frontieră Porţile-de-Fier, între Serbia şi România (AFP)

În 7 decembrie, UE a decis să pună în aplicare un acord de comerţ liber cu Serbia, blocat timp de un an şi jumătate de Olanda. Acest dezgheţ este un pas înainte spre punerea în aplicare a Acordului de Stabilizare şi Asociere semnat în 2008. care este el-însuşi anticamera unei aderări.

Politika constată totuşi că rămâne un drum lung de făcut înainte ca Acordul de stabilizare şi asociere să poată fi într-adevăr pus în aplicare. Principala condiţie, reaminteşte ziarul, este "cooperarea deplină cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPII), precum şi eforturile depuse în scopul arestării generalului Mladic [fostul lider militar al sârbilor bosniaci, acuzat de genocid]". "Serbia trebuie să rezolve şi problema statutului final al provinciei Kosovo, explică Politika. Care este statutul final ? Cu siguranţă acela care va fi acceptabil pentru Serbia. Poate dura ani de zile, chiar zeci de ani. Dar este puţin probabil ca Serbia să intre în UE înainte de a fi rezolvat această problemă".

Situaţia din Bosnia-Herţegovina va influenţa de asemenea negocierile. "Politica de ne-cooperare cu instituţiile centrale din Sarajevo, practicată de către primul ministru al entităţii sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, ridică problema mijloacelor de presiune ale Belgradului asupra acestuia", remarcă Politika. Dar adevărata problemă este instabilitatea inerentă a Bosniei-Herţegovinei şi "lipsa de idei noi din partea comunităţii internaţionale" pentru rezolvarea problemei.

Cei 27 divizaţi asupra căii de urmat

Newsletter în limba română

Această lipsă de idei se face simţită şi la Bruxelles. Întrucât, ironizează ziarul, "personalitatea carismatică a noului preşedinte al Uniunii" şi "bogata experienţă diplomatică a noului ministru de externe", indică în mod clar că cei care i-au numit nu doresc să schimbe mare lucru în ceea ce priveşte extinderea. Ţările mari ale UE sunt obosite de extindere şi, pentru moment, "nu dau nici un semn că ar fi vorba de o oboseală trecătoare".

"Cu toate acestea, asigură Danas, Serbia a făcut mari progrese. Parlamentul este din ce în ce mai eficient, reforma justiţiei nu mai este o vorbă în vânt, independenţa instituţiilor creşte treptat, şi se întrevede un consens politic asupra necesităţii aderării la UE".

Totuşi, cei douăzeci şi şapte sunt împărţiţi cu privire la calea de urmat. "Olanda, Germania, şi probabil Franţa şi Marea Britanie consideră că Serbia nu ar trebui să-şi prezinte candidatura pentru UE înainte de decizia Consiliului de Miniştri asupra ratificării Acordului de stabilizare şi de asociere, şi în orice caz nu înainte de iunie 2010, detaliază cotidianul. Cu excepţia cazului în care Ratko Mladic este arestat între timp. Pe de altă parte, Italia, Spania şi Grecia susţin că nu există nici un motiv de a aştepta şi că Belgradul trebuie să prindă acelaşi tren ca Muntenegru şi Albania, ale căror candidaturi au ajuns deja la Bruxelles".

În acest context, consideră Politika, "interesul Serbiei este de a se concentra asupra integrării economice pentru a-şi face economia mai competitivă, a atrage investitori şi de a promova creşterea economică". Iar Acordul de comerţ liber oferă această posibilitate. "Cetăţenii sârbi vor fi probabil cei mai mari beneficiari", considerăcotidianul Blic care pune accentul pe reducerea treptată a procedurilor vamale. "Primele sectoare în care scăderea preţurilor va fi resimţită vor fi agro-alimentarul, textilul, industria cherestelei şi a mobilierului. Acordul de liber schimb va stimula de asemenea concurenţa între companiile sârbe, ceea ce va duce la o scădere a preţurilor. În plus, va deschide uşa investiţiilor străine şi va avantaja exporturile".

VECINĂTATE

Nimic nu mai trece între Belgrad şi Sofia

Autorităţile serbe nu au apreciat deloc poziţia exprimată de către Bulgaria în faţa Curţii Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga, care trebuie să tranşeze asupra "legalităţii" declaraţiei de independenţă a Kosovo, în 17 februarie 2008. "Dreptul internaţional nu interzice o asemenea declaraţie de independenţă", a estimat Sofia. Acest gest se înscrie în "tradiţia bulgară de a înjunghia sârbii în spate în momente dificile", remarcă ziarul bulgar Sega. "Sofia şi Belgrad au fost permanent în contradicţie în ultimele secole" - în referinţă la cele două războaie mondiale ca şi la conflictul balcanic care le opune. Care conflict ar putea să se diluezez în Uniunea Europeană? Sega consideră că Belgrad nu îşi ascunde ambiţiile de a fi "un fel de lider regional", ambiţii înnăbuşite de adeziunea Bulgariei la începutul lui 2007.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect