Alegeți o limbă
p>Bineînţeles că Ole Seidenberg a luat trenul pentru a se deplasa la conferinţa Naţiunilor Unite asupra climatului. La Copenhaga, tânărul bărbat de 26 de ani a decis să nu-i dea nici un pic de răgaz şefului delegaţiei germane, aşa cum a făcut deja în timpul adunărilor de pregătire de la Bangkok şi Barcelona. Alţi "negociatori urmăritori" ca acesta îi "urmăresc" pe reprezentanţii indieni sau spanioli pentru a putea mai apoi scrie în blogurile lor despre "modul în care suntem reprezentaţi". Ei pot, de asemenea, trimite mesaje pe telefoanele mobile tuturor militanţilor, "cum au făcut de exemplu atunci când delegaţia europeană a dat semne de slăbiciune. În câteva minute, manifestanţii vor fi în faţa Cancelariei [de la Berlin]", spune Seidenberg.
Ole Seidenberg nu reprezintă decât o verigă din vasta reţea care formează în prezent societatea civilă la nivel mondial. Peste tot, cetăţenii şi organizaţiile non guvernamentale (ONG) transmit aceleaşi mesaj: este timpul să trecem la lucruri serioase. Dar oricât de uniţi ar părea cetăţenii vizaţi, în culise au loc adevărate certuri. Când situaţia a devenit urgentă şi părea ca incită la a face totul pentru ca negocierile să reuşească, câteva voci s-au ridicat pentru a critica procesul în sine. Întrebarea lor este: trebuie reformat sistemul ori trebuie schimbat?
Cea mai mare parte a celor mai importante ONG-uri insistă pentru a forţa guvernele să obţină o întărire a reglementărilor actuale. Dar alte reţele, mai ales cele implantate în ţările în curs de dezvoltare, estimează că obiectivele de justiţie şi de protecţie a mediului la nivel mondial trec printr-o schimbare radicală de model economic. Altfel spus, "schimbăm sistemul, nu climatul" [Systemwandel statt Klimawandel].
Foşti militanţi deveniţi diplomaţi
Ţăranii din Asia, sindicaliştii şi reprezentanţii popoarelor indigene au fost primii care au manifestat în faţa Naţiunilor Unite cu doi ani în urmă, la conferinţa de la Bali, împotriva guvernelor dar şi împotriva apărătorilor mediului din ţările industrializate. Furia acestora era în special îndreptată împotriva instrumentelor de piaţă utilizate pentru a lupta contra încălzirii climatice : în acest caz, împotriva proiectului pieţei carbonului şi CMD (Mecanism pentru Dezvoltare Curată) [Mechanismus für saubere Entwicklung, Clean Development Mechanism]. Aceste două iniţiative permit de fapt marilor poluatori de a cumpăra dreptul de a polua oriunde doresc. Iar acest lucru serveşte mai degrabă băncilor şi fondurilor de investiţii decât protecţiei mediului. Iată de ce grupulAcţiunea Justiţie Climatului (CJA) a decis să perturbeze negocierile asupra climatului de la Copenhaga. Operaţiunea este prevăzută pentru 16 decembrie, ziua sosirii miniştrilor mediului şi a şefilor de stat şi de guvern în capitala daneză.
Să manifeşti împotriva Naţiunilor Unite, comunitatea unde toate statele sunt egale în drepturi? Acest lucru este oarecum deconcertant, deoarece societatea cilvilă exercită o puternică influenţă asupra ţinutei acestor negocieri internaţionale. Aproape o mie de ONG-uri au primit acreditări la acest din urmă summit. Nucleul dur al acestor organizaţii a dat naştere reţelei Climate Action Network/ Reteaua Acţiunea Climatului (CAN), care regrupează 450 de organizaţii, printre care Oxfam, Greenpeace şi WWF. Aproape o sută de experţi din rândul acestora, participă la grupuri de lucru.
Informaţiile pe care aceştia le primesc dau naştere unor propuneri pe plan intern sau organizării unor conferinţe de presă specializate. "Fosila zilei", decernată ţărilor celor mai reticente la schimbare, a devenit o tradiţie. Cu expertiza lor, membrii CAN ar putea prevenii multe derapaje. "Discuţiile" din cadrul conferinţelor asupra summitului nu sunt poate chiar atât de inutile pe cât s-ar crede. De exemplu, două expresii aproape sinonime - "gestionare responsabilă a pădurilor" şi "exploatare responsabilă a pădurilor" - ascund realităţi foarte diferite, una pledând pentru protecţia pădurilor iar cealaltă pentru exploatarea lor comercială. Mulţi comercianţi, mai ales din sud, fac apel la expertiza ONG-urilor şi le adresează uneori cuvinte încurajatoare : "trebuie să faceţi mai multă presiune asupra noastră" În cincisprezece ani responsabilii politici şi militanţii au ajuns să se cunoască. Probabil unii se cunosc atât de bine, că unii dintre Robin-ii pădurilor au devenit ei înşisi diplomaţi.
VĂZUT DIN COPENHAGA
Poliţia daneză dă dovadă de zel
În timpul impozantei manifestaţii ecologiste din Copenhaga, sâmbătă 12 decembrie, poliţia daneză a utilizat "reforma vagabonzilor", poreclă dată noilor drepturi care i-au fost acordate pentru a menţine ordinea în timpul conferinţei asupra încălzirii climatice. Unul dintre aceste drepturi este posibilitatea de a opri persoane prezente pe locul unor înfruntări cu forţele de ordine, chiar dacă ele nu participă efectiv.
Aprobând totuşi acţiunea, Berlingske Tidende remarcă faptul că "reforma vagabonzilor riscă să pună în pericol drepturile juridice ale cetăţenilor. De aceea poliţia trebuie să evalueze raportul între numărul de persoane arestate, aproape 1000, şi numărul mic de persoane arestate până la urmă". Cotidianul conservator notează că trebuie asigurat în acelaşi timp un tratament decent persoanelor deţinute, ceea ce "nu a fost evident cazul sâmbătă". Ziarul Berlingske Tidende conchide că "doar în prezent - confruntându-se cu realitatea-reforma va putea cu adevărat să-şi arate valoarea".
