Imagine din filmum "Cum mi-am petrecut sfrâşitul lumii", de Cătălin Mitulescu (2006)

Blues-ul "decreţeilor"

Au între 20 şi 40 de ani şi s-au născut în epoca în care regimul lui Ceauşescu interzicea contracepţia şi avortul. Au făcut revoluţia din 1989, dar sunt cei mai tineri decât ei care profită de beneficii. Portretul unei generaţii sacrificate.

Publicat pe 14 decembrie 2009 la 16:59
Imagine din filmum "Cum mi-am petrecut sfrâşitul lumii", de Cătălin Mitulescu (2006)

"Dacă încerci să găseşti o definiţie certă, unanim acceptată a decreţelului sau a decreţeilor, ca grup, te rătăceşti în opinii foarte diferite. Tot aşa de diferite sînt şi modurile în care cineva îşi atribuie identitatea de decreţel sau acceptă apartenenţa la această categorie de indivizi. Nu spun de vîrstă, nu spun segment de vîrstă pentru că unii optează pentru a considera decreţel orice persoană născută după 1966, anul Decretului 770 privind interzicerea avortului şi contracepţiei la noi, pînă la anularea acestui decret, deci în intervalul 1967-1990".

Articolul Aurorei Liiceanu, publicat de săptămânalul Dilema Veche într-un amplu dosar dedicat acestei generaţii "cu cheia la gât", ne pune în faţa unui fenomen social şi societal. În urma aplicării acestui decret, natalitatea a crescut de la 14.7, în 1966, la 27.4 în 1967. Sunt 2 milioane de români, "care aveau aproximativ 20 de ani în 1989 şi care acum se uită în urmă la cei care s-au născut exact cînd ei au intrat, ca şi ceilalţi, în altă pagină a istoriei noastre".

Sunt, potrivit analizei făcute de articolul d-nei Liiceanu, cei care au făcut revoluţia română (din răzbunare?) dar şi cei care au crescut colecţionând revistele PIF, care acum sunt excelenţi bloggeri, dar şi cei care trăiesc între două lumi. "Să fie o atracţie generată de frustrare, o recuperare sau o expresie a faptului că decreţeii „şi-au prelungit adolescenţa, mai ales bărbaţii“?, se întreabă autoarea. "Să fie oare decreţeii peste două milioane de „copii suplimentari“? Să fie ei violenţi, aşa cum susţine un psiholog italian, Margherita Carotenuto, care spune că „violenţa genetică a decreţeilor este cauza delictelor comise de români în Italia“ (într-o conferinţă din februarie 2009 şi publicată în Il Sole 24).

Cu siguranţă o generaţie tristă. "Să fie oare decreţeii o generaţie tragi-comică? (...)Ei nu-s oropsiţii generaţiei pentru că o generaţie care are multe exemplare are şi mulţi oropsiţi, şi mulţi oameni talentaţi“, „Pe noi ne ajută numărul“ – scriu unii pe blog. La ce îi ajută? – mă întreb. O generaţie hibrid, s-ar putea zice, suspendată între două lumi, asistînd la ciocnirea valorilor – unele nu mai merg, altele nu pot fi asimilate –, rătăciţi într-o lume în care cei care au vîrsta lor cînd a avut loc schimbarea au confiscat spaţiul public (televiziunea şi „ageism“-ul o arată) al unei reuşite sociale pe care n-o înţeleg, neputincioşi în a lua puterea – doar ei „au făcut revoluţia“ –, trăind în apa care curge rapid, cu un ochi la un mal şi altul la celălalt mal. O generaţie care şi-a trăit copilăria într-o lume, iar tinereţea în cu totul altă lume".

Newsletter în limba română

ANIVERSARE

Poezii pentru a aniversa revoluţia

Cotidianul, 14.12.09Regimul Ceauşescu cădea, cu 20 de ani în urmă. Lovitura de începere a comemorărilor pentru cei 20 de ani trecuţi de la căderea regimului lui Nicolae Ceauşescu şi a revoluţiei din decembrie 1989 a fost dată în 14 decembrie, la Iaşi. În acest oraş din nordul ţării a fost lansată operaţiunea "Manifestul poeţilor", povesteşteCotidianul: un happening care va dura până în 22 decembrie, zi în care dictatorul comunist a fost arestat, marcând sfârşitul regimului. La iniţiativa artistului plastic Mihai Zgondoiu, 20 de poeţi români contemporani povestesc în versuri cum au trăit revoluţia şi fac astfel să renască spiritul acelei epoci. Printre ei, laureata Premiului Nobel pentru literatură 2009, Herta Müller, care este originară din regiunea Timişoara, oraş în care a început revoluţia. Versuri, fotografii, desene, operele acestora sunt publicate într-o carte cu numele "Manifest.20.rEvolutio". Punctul culminant al manifestării va fi lansarea, în 18 decembrie, la Timişoara, a 50 000 de manifeste aruncate dintr-un elicopter care va traversa oraşul.

Categorii
Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect