Alegeți o limbă
Preşedintele francez Nicolas Sarkozy l-a sprijinit, solidar cu cancelarul german Angela Merkel. Adversarul său socialist, François Hollande, promite să-l renegocieze dacă va fi ales preşedinte al Republicii.
Pactul bugetar este supus semnării de către 25 de şefi de stat şi de guvern din Europa, vineri, 2 martie, la Bruxelles - numai Marea Britanie şi Republica Cehă se vor abţine probabil - şi totuşi dezbaterea despre acesta nu este încă încheiată.
Această parafare deschide calea pentru o procedură de ratificare care se anunţă a fi delicată, într-un moment în care criza datoriilor suverane se află într-o perioadă de acalmie, în jurul salvării Greciei. Marţi, 28 februarie, prim-ministrul irlandez de centru-stânga, Enda Kenny, şi-a anunţat, împotriva tuturor aşteptărilor, intenţia de a organiza un referendum pentru a ratifica pactul.
În Franţa, dl Sarkozy a hotărât să nu grăbească ratificarea parlamentară înainte de alegerile prezidenţiale [22 aprilie - 6 mai] şi legislative [10 - 17 iunie], dar intenţionează să o precipite dacă este reales. Dimpotrivă, dacă dl Hollande va câştiga, mulţi responsabili de stânga nici nu vor să audă de vreo ratificare a textului ca atare.
Un tratat pentru disciplină bugetară
Începând deja cu summit-ul european din iunie, aceştia speră să întărească partea privind creşterea şi guvernanţa economică a acestui tratat conceput mai ales pentru a instaura disciplina bugetară, atât de dragă doamnei Merkel.
Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, pe care şefii de stat şi de guvern trebuie să îl confirme în funcţie pentru încă doi ani şi jumătate, vrea să evite o repunere în discuţie a celuilalt tratat, privind Mecanismul European de Stabilitate (MESF), în curs de ratificare.
Sub presiune, în scopul de a creşte puterea de foc a acestui fond permanent de urgenţă, Germania a insistat pentru a lega politic cele două texte.
În esenţă, opoziţia dintre dl Sarkozy şi dl Hollande privind noul tratat reflectă dezbaterea momentului între cei Douăzeci şi Şapte. După ce au acordat prioritate austerităţii, sub presiunea pieţelor, aceştia trebuie să discute despre cele mai bune mijloace de a-şi sprijini economiile fără să crească deficitele.
Planurile de austeritate, în vigoare peste tot pe continent, sunt din ce în ce mai contestate de sindicate şi de opiniile publice, într-un context de creştere a şomajului în ţările cele mai fragile.
Aceste planuri ar putea, în plus, după părerea mai multor lideri, agrava recesiunea care ameninţă la orizont. "În acest moment, se insistă prea mult asupra sancţiunilor financiare şi asupra planurilor de austeritate", a judecat socialistul Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, marţi în timpul unei vizite la Atena.
Se caută o reorientare a politicii economice
Avertismentele în acest sens, se înmulţesc. Douăsprezece ţări, printre care Italia, Spania, Olanda, Marea Britanie şi Polonia, cer o reorientare a politicii economice apărată de către tandemul Merkel-Sarkozy. "Criza cu care ne confruntăm este de asemenea o criză de creştere", au argumentat acestea într-o misivă scrisă la iniţiativa lui Mario Monti, preşedintele consiliului italian.
Dar, potrivit celor doisprezece semnatari ai acestei scrisori, leacul constă printre altele în mai multe liberalizări, reforma pieţei muncii în fiecare stat şi printr-o mai mare deschidere comercială a continentului. Acestea nu sunt deloc soluţiile preconizate de stânga franceză!
Recesiunea care îi ameninţă pe cei Douăzeci şi Şapte îi îngrijorează de asemenea pe partenerii lor internaţionali. Pe termen scurt, miza este de asemenea - şi poate mai ales - precizarea modalităţilor de aplicare ale pactului de stabilitate şi creştere, consolidat din toamnă. Spania cere să fie reduse obiectivele care îi sunt fixate, o cerere respinsă de către Comisie şi Banca Centrală Europeană.
Cu o preocupare care ar putea complica începutul mandatului viitorului preşedinte francez: protejarea credibilităţii dispozitivului de supraveghere colectivă care îşi face apariţia încetul cu încetul din criza zonei euro.
