În cadrul Comisiei Europene, la marea liturghie care este briefing-ul cotidian organizat pentru sutele de corespondenţi staţionaţi la Bruxelles, franceza se luptă să-şi păstreze locul. Ea este, împreună cu engleza, una dintre cele două limbi ale acestei sesiuni un pic plictisitoare, unde purtătorii de cuvânt ai preşedintelui Barroso şi ai diverşilor comisari răspund la întrebări. Prin convingere, distracţie sau incapacitate, unii dintre aceşti funcţionari evită totuşi folosirea limbii franceze. Aceştia sunt puşi uneori la punct de ziariştii francofoni, ajutaţi de mulţi dintre colegii lor din Europa latină, de multe ţări din Europa de Est sau de unii germani, care chiar dacă o vorbesc, refuză "engleza peste tot".

Un pic mai departe, la cartierul general al NATO, poziţia limbii franceze este cu adevărat în pericol. Chiar dacă este, şi în Alianţa Atlantică, a doua limbă oficială, acum este practic absentă la întâlniri şi briefing-uri. Predominanţa americană, succesiunea de secretari generali esenţial anglofoni, situaţia îndelung paradoxală a Franţei – jumătate înauntru, jumătate înafara Alianţei – sau prezenţa limitată a corespondenţilor presei francofone : toţi aceştia sunt factori care explică această situaţie.

La Maison de la Francite promovează limba lui Voltaire

La Bruxelles, regiune bilingvă locuită de aproximativ 90% de persoane vorbind franceza, aceasta nu pierde numai cota de piaţă în principalele organizaţii internaţionale. Peste tot, ea o "şterge englezeşte", după cum o zice La Maison de la Francité, o structură care promovează limba lui Voltaire. Într-o broşură publicată recent, această ramură a Parlamentului Regional de la Bruxelles a scos în evidenţă un grad de anglicizare care se poate explica prin statutul de capitală internaţională a Bruxelles-ului, dar trage totuşi semnalul de alarmă. "Engleza permite organizaţiilor şi întreprinderilor nu numai să evite un multilingvism care ar fi logic, dar şi să minimizeze importanţa reală a limbii franceze", consideră Serge Moureaux, preşedinte al Maison de la Francite.

Ce greutate au, în faţa durităţii faptelor, pretenţiile apărătorilor limbii franceze ? Nu prea multă, se pare. Chiar observaţia făcută de către Maison de la Francite pare lipsită de iluzii. În mesajele oficiale ale administraţiei belgiene, ale întreprinderilor (publice sau nu), a lumii culturale sau a presei, engleza şi-a făcut, până la caricatură, un loc în capul mesei. Se tolerează o frază de genul "Vă voi face un print cu slash-urile în bold" . Se zboară cu o companie naţională a cărei deviză este "Flying your way". Se deschide un centru de conferinţe numit Brussels Meeting Center. Se cumpără biletul de metrou din Bootik. Se depune declaraţia de impozit pe site-ul Tax on Web. Se vede un film vechi la Cinematek şi o expoziţie la Bozar...

Cine u****ră****ş****te franceza?

De ce atâta ură faţă de franceză ? Pentru că limba engleză este, aici mai mult decât oriunde, idiomul cel mai comun, cel care permite fiecăruia să înţeleagă un minim din ce vrea să zică celălalt. Pentru că se evită astfel alegerea între franceză şi olandeză – două dintre cele trei limbi oficiale ale Regatului Belgiei, alături de germană. Pentru că nu deranjează în principiu pe nimeni şi nici chiar francofonii, într-o ţară "stânjenită de verb", explică scriitorul-jurnalist Nicolas Crousse (Complexul belgian, Anabet Editions, ne tradusă încă în limba română). În această ciudată ţară care de fapt, nu are nici o limbă comună ( "belgiana" nu există), flamanda şi "franceza din Belgia" sunt fraţilor lor cei mari (olandeza din Olanda şi franceza din Franţa), "ceea ce ţânţarul este leului : anomalii genetice", consideră Nicolas Crousse. Iată de ce francofonul de peste râul Quiévrain a luat obiceiul să se exprime mai curând prin imagini, el care se săturase să audă complimente de genul "în orice caz vorbiţi bine pentru un belgian".

Într-o încercare disperată dar înduioşătoare, Maison de la Francite încearcă totuşi să salveze tot ce poate. Culegerea ei enumeră o listă de anglicisme admise şi altele de evitat. Printre primele, milk-shake, call-girl sau pole position. Printre celelalte, bulldozer, chatter şi Camping-car. Dar cine va spune, într-o bună zi, "bouteur", "clavarder" şi "autocaravane" ?...