\

Imaginaţi-vă suprafaţa Elveţiei – 4 milioane de hectare – în întregime acoperită cu plantaţii destinate aprovizionării maşinilor şi centralelor electrice. Aceasta este suma pământurilor exploatate astăzi în Africa de către Occidentali pentru producţia de combustibili de natură organică. Britanicii sunt în frunte, cu un record de 1,6 milioane de hectare de pământ cultivat, urmaţi de italieni, germani, francezi şi americani.

Ei au pariat pe previziunile anunţate în 2004 de către Institutul Copernic, din Amsterdam: dacă piaţa bioenergiei trebuie să se dezvolte, continentul care va poseda cea mai mare cantitate de teren cultivabil la un preţ scăzut, va deveni cel mai mare producător mondial. Cele 807 milioane de hectare de teren virgin de pe solul african sunt de cincisprezece ori mai mult decât este necesar pentru a satisface nevoile de biocombustibili în următorii douăzeci de ani.

Biocombustibilii încurajaţi de legislaţia UE

Legislaţia europeană a contribuit mult la stimularea cererii pentru combustibili de natură biologică. Din 2011, benzinăriile din statele membre ale UE au trebuit să crească treptat procentul de carburanţi cu emisii scăzute de CO2: bioetanol pentru benzină şi biodiesel pentru motorină. Scopul final este de a ajunge la 10% până în 2020. Noile norme ţintesc atât reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cât şi reducerea dependenţei de petrol, pentru a-l înlocui cu combustibili extraşi din materii vegetale.

Dar Europa nu are suficient pământ cultivabil pentru a produce atât biocombustibil. Potrivit Institute for European Environmental Policy din Londra, obiectivul ambiţios de 10% biocombustibili va duce la o triplare a importurilor acestora. Aprovizionările actuale din Asia şi America Latină nu vor mai fi suficiente. Africa pare atunci a fi noul Eldorado al "petrolului verde": un combustibil extras în principal dintr-o plantă originară din America Centrală – Jatropha curcas – ale cărei seminţe conţin un ulei cu care se produce un diesel ecologic.

Am examinat aproximativ 90 de proiecte conduse în peste 20 de ţări africane, de către 55 de întreprinderi, majoritatea europene. Circa 2,8 milioane de hectare – mai mult de două treimi din total – sunt destinate culturii de Jatropha. Şi când ne gândim că abia cu patru ani în urmă, WWF prevedea că vom ajunge la 2 milioane de hectare numai în 2015...

Cultura de Jatropha este atât de prolifică în parte pentru că biodieselul va reprezenta în viitor 71% din importurile de biocombustibili ai UE. Este de asemenea consecinţa trecerii progresive la diesel a transportului rutier. Mai mulţi investitori stabiliţi în Africa aşteaptă obţinerea unei certificări privind durabilitatea în materie de mediu a uleiului lor de Jatropha, aşa cum cere directiva europeană privind energiile regenerabile.

ONG-urile umanitare împotriva energiei biologice

Numărul total de hectare nu este totuşi decât vârful aisbergului. Într-adevăr, acesta nu ţine cont de proiectele locale, nici de marile concesii obţinute de alte ţări: China, dar şi de cei doi coloşi Brazilia şi Malaezia. În topul african în termeni de culturi pentru biocombustibili, aceste ţări se pregătesc să exporte în Europa imediat ce vor creşte preţurile petrolului iar abolirea taxelor vamale ale UE asupra produselor agricole locale va permite produselor lor să devină extrem de competitive.

În plus, expansiunea străină este încurajată de multe guverne africane. Douăsprezece dintre ele au semnat deja Carta cunoscută sub numele de "OPEP Verde" ("Green OPEC"), o iniţiativă care favorizează producţia şi utilizarea locală de combustibili de natură biologică pentru a reduce importurile de petrol costisitoare. Obiectivul este de a realiza economii semnificative pentru a le reinvesti în consolidarea agriculturii şi auto-suficienţa industriei alimentare. Dar programul este pus în pericol de lipsa unor politici publice eficiente.

Potrivit unui raport al International Land Coalition, 66% din terenurile obţinute în Africa sunt menite producţiei de biocombustibili, faţă de numai 15% pentru producţia de alimente. Potrivit acestui document, suprafaţa totală ocupată de culturi destinate biocombustibililor s-ar apropia de 19 milioane de hectare. La nivel mondial, înlocuirea culturilor alimentare cu plantaţii energetice a contribuit la creşterea drastică a preţurilor la alimente în timpul foametei din 2008. A fost suficient pentru ca organizaţiile umanitare să tragă cu toate tunurile contra energiei biologice.

Jatropha – o soluţie controversată

În schimb investitorii jură că Jatropha – care creşte uşor în zonele aride ale planetei, inadaptate pentru agricultură – est Răspunsul la criticile din partea societăţii civile. Cu toate acestea, unele studii ale FAO, expertize şi experienţe pe teren arată că Jatropha are nevoie de mai multă apă decât se prevedea pentru a satisface nevoile producţiei comerciale, care înlocuieşte adeseori pădurile, ceea ce pune la îndoială natura durabilă a acestor combustibile.

Pentru a-şi salva reputaţia şi a limita riscurile economice, mulţi investitori se ocupă de proiecte locale, în aşteptarea unor vremuri mai bune pentru export. "Consecinţă a crizei financiare, majoritatea marilor monoculturi de uleiuri vegetale din Jatropha şi-au pierdut atât atractivitatea cât şi sponsorii", spune Meghan Sapp, secretarul general al reţelei de promovare a durabilităţii, Partners for Euro-African Green Energy, cu sediul la Bruxelles. Potrivit acestuia, "UE ar trebui să profite pentru a finanţa mai ales proiecte mai puţin ambiţioase în cadrul programului său de sprijin energetic pentru Africa".