Alegeți o limbă
Pentru locuitorii Eindhovenului, siluetele clădirilor Philips fac parte din decor – văzute fiind de la o anumită distanţă. Deoarece majoritatea nu au pus niciodată piciorele în aceste clădiri şi nici măcar nu s-au putut apropia de ele. Cartierul Strijp-S, vechi campus destinat cercetării şi dezvoltării grupului electronic Philips, a fost o fortăreaţă închisă pentru orice persoană lipsită de un card de acces.
Nu exagerăm prin urmare dacă afirmăm că în următorii ani, în inima Eindhovenului, va apărea o nouă lume. După aproape 90 de ani, "Oraşul interzis al lui Philips" îşi va deschide încet dar sigur lacătele, în cadrul celui mai mare proiect de amenajare urbană din Olanda. Când va fi terminat, peste aproximativ 15 ani, Eindhoven va avea un al doilea centru al oraşului, unde se va putea locui, muncii, învăţa, face cumpărături şi distra, dându-i astfel aspectul unei uriaşe metropole.
28 de hectare dezafectate
Cele 28 de hectare ale Strijp-S reprezintă o mândrie pentru Eindhoven. Acesta este locul unde, după cum bine ştim, Philips a devenit o afacere de succes; unde au fost asamblate aparate de radio şi televiziune; unde şi-au făcut apariţia casete audio, CD-uri şi sisteme Video 2000. Aici, regina Wilhelmina a ţinut în 1927 prima alocuţiune radiodifuzată. Acestea reprezintă vestigii ale gloriei trecute deoarece, pentru Philips, la sfârşitul secolului trecut, a sunat ora pensionării. Producţia s-a mutat spre alte locuri - cel mai adesea în străinătate - iar cercetarea şi inovarea au fost deplasate la periferie, în High Tech Campus. Astfel, la doi paşi de centrul oraşului, a rămas un enorm teren dezafectat, mărginit de calea ferată, de stadionul Philips Stadion, de vechea şi uriaşa şcoală profesională a lui Philips precum şi de cartierele de locuinţe din împrejur, construite de asemenea de către Philips.
Faptul că Eindhoven nu a căzut în capcana deceniilor trecute, când se demolau fără milă clădiri istorice odată ce acestea îşi pierdeau utilitatea, se datorează mai ales arhitectului şi supraveghetorului proiectului, Adriaan Geuze. Acesta a vrut să păstreze uzinele şi monumentele caracteristice, reabilitându-le sub formă de locuinţe şi birouri. Acolo unde vechile depozite şi birouri au fost demolate, acesta a construit turnuri şi complexe rezidenţiale cu peste 2500 de apartamente. Scopul este ca Strijp-S să nu devină doar un nou cartier, ci un "oraş creativ", care propulsează Eindhovenul drept un centru naţional al tehnologiei, al inovaţiei şi al designului.
Un nou oraş creativ
În timp ce buldozerele îşi continuă activitatea, câteva clădiri s-au umplut deja de tineri întreprinzători debutanţi care profită de chirii avantajoase, făcând faţă inconvenientelor provocate de şantierele din jur. Într-o serie de trei hale de uzină gemene, datând din 1920, designerii Kiki&Joost, de exemplu, au fost printre primii care şi-au instalat aici imensul lor atelier. Mai mult, terenul cuprinde o sală de gimnastică, un parc imens pentru practicarea skate-ului dar şi un institut de muzică numit PopEi. La început a fost vorba doar de instalaţii provizorii, dar astea au atras atât de mulţi tineri, încât în prezent fac parte din proiectul definitiv. Este prevăzută de asemenea amenajarea unui centru cultural, a unui Teatru - Plaza Futura şi a unei a doua filiale a muzeului municipal Van Abbemuseum.
Philips nu va abandona cu totul Strijp-S, ci doreşte să instaleze un teren de experimentare a celor mai recente tehnologii în materie de iluminare stradală, cu indicatoare stradale iluminate, o "poartă luminoasă" care să mărginească cartierul, "licurici" care se aprind pe şosele la apropierea autobuzului şi o alee principală fără felinare, deoarece iluminatul va fi amenajat în copaci şi pe faţadele clădirilor. În acest fel, Endhoven va renaşte în calitate de oraş al luminii.
