Direcţia Generală pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene doreşte să introducă în iulie un nou logo obligatoriu pentru toate produsele biologice ambalate în Uniunea Europeană. În loc de a încredinţa o astfel de sarcină unui designer grafic profesionist, a fost lansat un concurs în rândul studenţilor europeni în design grafic. Trei modele, insipide şi nesemnificative, au fost selectate printre 3 422 de prezentări. Această lipsă de creativitate ilustrează perfect politica generală de comunicare a Uniunii Europene. Anul european al creativităţii şi inovării, care abia a trecut, nu a schimbat nimic. Tot ceea ce utilizează instituţiile UE pentru a se prezenta lumii exterioare este de o nulitate ridicolă. Calitatea vizuală a site-urilor web ale Consiliului, Comisieişi Parlamentului European este atât de săracă încât nu stârnesc deloc entuziasm pentru idealul european [la sfârşitul lui ianuarie, europa.eu, portalul UE a fost reproiectat şi simplificat]. La fel şi pentru nenumăratele broşuri publicate pentru centrele de informaţie asupra UE din diferitele state membre – cel de la Haga seamănă cu localurile unei companii de asigurări – şi pentru campaniile de informaţie.

Un deficit iconografic?

Bruxelles recunoaşte totuşi acest "deficit iconografic", deja evocat în 2004 de către arhitectul Rem Koolhaas. După respingerea Constituţiei europene de către francezi şi olandezi [2005], Comisia s-a dotat cu un comisar pentru Comunicaţie. Pentru a restabili contactul cu cetăţeanul, Margot Wallström a lansat planuri de acţiune şi programe pilot, cum ar fi Planul D, pentru democraţie, dialog şi dezbatere, şi [site-ul participativ] "Debate Europe". În conformitate cu o evaluare recentă, practic nici unul dintre obiectivele celor două programe nu a fost atins.

Acest lucru nu este surprinzător. Comisarul Wallström ar fi trebuit să ceară sfaturi de la experţi europeni în domeniul comunicaţiei şi ai design-ului, profesionişti care ştiu cum să capteze atenţia publicului şi să ne convingă să deschidem braţele Europei. Întrucât există întotdeauna mai multe motive de a îmbrăţişa-o. Pacea, prosperitatea şi securitatea nu vin de la sine, dar sunt într-adevăr rezultatele muncii UE.

Pentru ca marii creativi ai UE să se angajeze, instituţiile europene ar trebui să-şi modifice procedurile de selecţie ale acestora pentru sarcinile lor de comunicare. Procedurile de licitaţie sunt adeseori prea restrictive şi prea complexe pentru a atrage companiile cu adevărat creative. Mai ales că UE, fiind un proiect mai ales idealist, are toate motivele să se prezinte altfel decât guvernele şi organizaţiile supranaţionale. Desigur, există alternative. De ce nu a cere unui grup de creativi europeni de a face propuneri asupra posibilei orientări a instituţiilor europene în materie de comunicaţie ? Suntem cu toţii europeni, reuniţi într-o colaborare europeană de care beneficiază fiecare dintre noi, dar de care suntem de asemenea toţi responsabili. De aceea, fiecare european are datoria de a oferi mai multe idei creative pentru o Europă mai bună.

Un scriitor european în loc de cadouri de protocol

Iată deja una pentru Parlamentul European: decât să investească în cadouri de protocol, ar fi mai bine să desemneze un scriitor european, de fiecare dată diferit, pentru a scrie o nuvelă în jurul ideii europene. Ar fi o ediţie specială pentru lideri, şi ceilalţi europeni ar putea obţine în librării această mică carte prestigioasă la un preţ accesibil. Însoţită de o campanie publicitară corespunzătoare, publicarea acestei nuvele europene ar putea deveni un eveniment anual care ar inspira cu adevărat europenii.