În 3 februarie, Comisia Europeană a aprobat măsurile fiscale anunţate de guvernul grec pentru a restabili finanţele ţării. Programul prezentat de primul ministru Giorgios Papandreu include "măsuri de austeritate sporite precum o blocare a salariilor din sectorul public, o reducere de 10% a primelor pentru funcţionari şi o creştere a preţurilor benzinei", explică Kathimerini.

Cei douăzeci şi şapte vor "urmări îndeaproape" punerea în aplicare a acestui plan, previne ziarul atenian. Totuşi, avanseazăDilema Veche din Bucureşti "este imposibil să obligi o ţară suverană, respectabilă fiindcă membră a UE şi a zonei euro, să cheltuiască mai puţin". Riscul este ca UE să continue a fi considerată ca "proastă de bună, cum se zice la ţară despre oamenii blînzi şi buni fraieriţi de şmecheri", dar nu se poate lăsa totuşi ca Grecia să se prăbuşească. Ar fi, scrie Dilema Veche, "ca şi cum ai lega doi prizonieri cu cătuşe unul de altul, iar apoi i-ai pune să semneze un tratat că gravitaţia li se aplică fiecăruia individual"!

Un puternic ataşament la zona euro

Între timp, regretă Costas Iordanidis în Kathimerini, Giorgios Papandreu a fost ales pentru că suscita speranţă. Dar el a trebuit să cedeze "sub presiunile pieţelor internaţionale". Dreapta şi extrema dreaptă susţin această austeritate, dar "întrebarea de a şti dacă va exista sau nu o reacţie puternică a opiniei publice rămâne deschisă". Iar în timp ce situaţia actuală a ţării pune pecete "eşecului masiv" al guvernelor din ultimii 30 de ani, reducerea cheltuielilor ministerelor şi reducerea bugetului Parlamentului riscă "să slăbească un pic mai mult sistemul politic".

"Grecia este linia de front a unei lupte mai largi pentru a rămâne pe calea cerută de Uniunea Monetară", scriueconomiştii Nouriel Roubini şi Arnab Das în Financial Times. Angajamentul politic al tuturor ţărilor care se află sub foc neprietenos, faţă de zona euro nu clinteşte, ca dovadă importantele reduceri în Irlanda, deflaţia dureroasă în Portugalia, ajustările severe în ţări ca Letonia şi Ungaria. Lipsa de uniune politică şi fiscală, mobilitatea limitată a forţei de muncă, dar libera circulaţie a capitalurilor, generează asemenea ajustări critice pentru dezvoltarea durabilă a zonei euro pe termen lung.

Portugalia nu vrea să fie comparată cu Grecia

În Spania, planul de stabilitate prezentat la Bruxelles de guvernul Jose Rodriguez Zapatero a fost primit cu răceală. Politica economică necesită "mai multă rigoare politică" şi "mesaje de reformă veridice şi clare", judecă El País atunci când calcularea pensiilor se va încheia până la urmă pe o bază de timp de 15 ani în loc de cei 25 anunţaţi. Ca răspuns Comisarului pentru Afaceri economice, Joaquin Almunia , care a subliniat "pierderea de competitivitate" şi "datoriile publice ridicate" din Grecia, Portugalia şi Spania, Ministrul Economiei, Elena Salgado, a declarat faptul că Madrid "şi-a făcut de mult temele pentru a depăşi criza". Datoria publică spaniolă ar trebui să ajungă la 74,2% din PIB în 2012, faţă de mai mult de 120% în 2010 pentru datoria grecească.

De partea portugheză, "temerile cele mai grave ale guvernului" s-au materializat "când Almunia a preluat pe seama lui apropierea făcută de mai mulţi analişti internaţionali între problemele Greciei şi cele ale Portugaliei", explică Público. În plus, adaugă cotidianul din Lisabona, "Almunia a spus că în timp ce planul grecesc este 'greu, dar realizabil', Portugalia va trebui "să-şi 'intensifice' ritmul de consolidare al bugetului său. Aceasta este exact ceea ce guvernul portughez a încercat să evite: pericolul de a identifica situaţia portugheză cu cea grecească".

O agenţie însărcinată cu curăţirea sistemului bancar irlandez

Ultima din PIGS, Irlanda, a ales o altă cale. Dublin se pregăteşte să se angajeze în "cel mai mare pariu din istoria statului", considerăIrish Independent. Împreună cu NAMA (National Asset Management Agency, Agenţia de gestionare a fondurilor naţionale), guvernul lui Brian Cowen va lansa un plan de 90 miliarde de euro pentru a salva băncile şi a relansa economia, una dintre cele mai afectate de criza mondială din Europa. Cu puteri largi pentru a relua terenuri şi proiecte de construcţie pentru care promotorii nu mai pot rambursa banii împrumutaţi de la bănci, NAMA va răscumpăra credite prin emiterea de obligaţiuni.

"Dar irlandezii sunt cei care vor plăti factura pentru datorii neplătite pe care nimeni nu le vroia", observă cotidianul din Dublin. Întrucât înaintea acordului Comisiei privind acest proiect extrem de riscant, "NAMA a terminat primele evaluări ale împrumuturilor imobiliare cele mai importante", şi a anunţat că "activele vor fi cumpărate cu 30% mai puţin". Ceea ce nu este chiar o veste bună pentru contribuabili, întrucât "băncile vor avea deci găuri mai mari decât se aşteptau, care vor fi umplute cu şi mai multe capitaluri de la... guvern".