Femei în top

Arni Hole ne aminteşte de valul de şoc care a străbătut comunitatea de afaceri norvegiană în 2002, când guvernul a propus o lege care impunea ca 40% din membrii Consiliilor de Administraţie ale societăţilor să fie femei. "Această măsură a provocat, literalmente, ţipete", a spus Dl. Hole, director general al Ministerului Egalităţii din Norvegia. "A fost un adevărat tratament de şoc".

Chiar într-o societate puternic egalitaristă – 80% din femeile norvegiene lucrează în afara casei, iar jumătate din portofoliile ministeriale sunt deţinute de către femei - ideea pare radicală, dacă nu în ceea ce priveşte scopul acesteia măcar ca şi importanţă a schimbărilor pe care le presupune. Să privim însă în trecut : în acea vreme, femeile norvegiene ocupau mai puţin de 7% în Consiliile de Administraţie ale firmelor private, iar procentul femeilor ocupând un post de director executiv este mai mic de 5%. După luni de dezbateri aprinse, măsura a fost aprobată cu o majoritate semnificativă în parlament, şi a stabilit ca termen de aplicare a legii anul 2006 pentru companiile de stat şi 2008 pentru companiile private.

Feministele sunt aproape mulţumite

De atunci au trecut aproape opt ani iar procentul de femei manager în aproximativ 400 dintre companiile desemnate depăşeşte astăzi 40%, iar în 65 dintre cele mai mari companii private, mai mult de un sfert din scaunele Consiliilor de Administratie sunt ocupate de femei. Pentru o mare parte a feministelor, aceasta este cea mai amplă mişcare care a avut loc undeva, pentru înlăturarea uneia dintre cele mai durabile bariere, şi instaurarea egalităţii între sexe.

Iar lumea a luat cunoştinţă rapid de acest fapt: Spania şi Olanda au adoptat legi similare, luând ca termen de punere în aplicare anul 2015. Senatul francez va dezbate în curând un proiect de lege privind creşterea progresivă a numărului de femei în Consiliile de Administraţie, cu termen de realizare 2016, după ce Adunarea Naţională a aprobat această măsura la jumătatea lunii ianuarie. Belgia, Marea Britanie, Germania şi Suedia urmează să îşi modifice la rândul lor legislaţia.

Numirea femeilor în consilii de conducere ameliorează competenţa

Odată însă ce furtuna iscată de această masură s-a liniştit, cercetătorii se luptă cu câteva evidenţe frustrante: numirea de femei în Consiliile de Administraţie ale societatilor norvegiene - au adus puţine - cel puţin până acum - îmbunătăţiri în ceea ce priveşte profesionalismul ori performanţele companiilor.

În 2008, în Uniunea Europeană, aproape 9,7% din membrii Consiliilor de Administraţie ai companiilor din top 300 au fost femei, faţă de 8% în 2004, conform reţelei European Professional Women (Femeile Active Europene). În Statele Unite, aproximativ 15% din membrii Consiliilor de Adminisţratie ale companiilor din Fortune 500 sunt femei, în timp ce numărul femeilor aflate în conducerea companiilor asiatice este destul de restrâns : în China şi India, procentul acestora este de aproximativ 5% iar în Japonia este de doar 1,4%.

Un studiu efectuat de compania McKinsey în 2007 arată că societăţile care au cel puţin trei femei în comitetul de conducere sunt în mod semnificativ mai performante în sectorul lor de activitate, cu aproximativ 10%, în termen de eficienţă a capitalului, profitul din exploatare obţinut de aceste companii fiind de aproape două ori mai ridicat. Studiul evită însă să atribuie aceste performanţe exclusiv unei "mase critice" de femei, dar consideră că firmele cu o mai pronunţată împărţire între sexe a locurilor în Consiliile de Administraţie au tendinţa de a avea nivele mai ridicate de performanţă în termen de management al calităţii şi de organizare. Dar, economiştii susţin că legătura dintre performanţe şi prezenţa femeilor în consiliile de conducere nu este evidentă. Iar majoritatea covârşitoare a locurilor în Consiliile de Administraţie, ori a posturilor de directori executivi şi generali, sunt ocupate tot de bărbaţi.

"Fustele de aur" fac diferenţa

Între timp, legea cotelor a avut o serie de consecinţe neaşteptate : "Fustele de aur", cum au fost numite femeile de afaceri novegiene de către mass media, ocupă diverse posturi în Consiliile de Administraţie. Un grup de elită format din 70 de femei, deţine poziţii cheie în Consiliile de Administraţie a 300 de companii, conform Center for Corporate Diversity (Centrul pentru Diversitate Coorporatistă).

Există voci care susţin că cele 46 de săptămâni de concediu de maternitate plătite pentru mame (taţii beneficiază de 10 săptămâni ) ar pune în dezavantaj femeile care aspiră la o poziţie managerială,. Alţii spun că femeile sunt mult mai reticente decât bărbaţii în a-şi sacrifica timpul acordat familiei. Un studiu publicat anul trecut de către doi economişti suedezi sugerează că concediul parental plătit, de un an ori mai mult, reprezintă o barieră în dezvoltarea carierei. Aceştia arată că în timp ce procentul femeilor manager din ţările nordice se situează între 27% şi 32%, în ţări precum Australia, Marea Britanie, Canada ori Statele Unite, unde concediul de maternitate este mult mai redus, procentul acestora se situează între 34 şi 43%.