Alegeți o limbă
Preşedinţia lui a UE nu prea are spor, Barack Obama pare să o snobeze, şi mai ales, economia spaniolă este atacată din toate părţile fără ca Zapatero să pară capabil de a reacţiona. Primul ministru spaniol trece printr-o criză de încredere fără precedent, constată presa din Madrid.
"Totală neîncredere",titreazăABC. În dimineaţa care a urmat prăbuşirii cu 6% a bursei de valori din Madrid, cotidianul conservator arată cu degetul la "criza de credibilitate" a Spaniei, care îl pune pe prim-ministrul José Luis Rodríguez Zapatero într-o poziţie delicată. Acest lucru reiese din cele mai recente sondaje, cele care acordâ conservatorilor din Partido Popular (PP) un avantaj de patru puncte faţă de socialiştii preşedintelui. ABC critică liderul socialist şi "lanţul său de greşeli de la Davos şi Bruxelles". "Frivolul şi distantul" Zapatero este de asemenea acuzat de "a se fi complăcut într-o lume ireală". Cerând "decizii urgente", ABC se plânge că "pasivitatea şi ineficienţa lui au condamnat Spania la ani de obscuritate".
El Mundo, totuşi, aplică puţin balsam vorbind de vizita lui Zapatero din 4 februarie la Washington, unde Obama l-a invitat la un interesant "National Prayer Breakfast" (Mic dejun - rugăciune naţională). Zapatero a reuşit "să pronunţe un discurs bazat pe valorile etice universale, şi a creat o conecţie cu auditoriul". Cotidianul este vizibil uşurat că "Zapatero nu mai încearcă să arate ca Aznar [predecesorul său conservator], în efortul lui de a arăta cât de aproape este de preşedintele Statelor Unite".
Iritat de prejudiciul nord-european
Acest agnostic declarat poate că îi impresionează pe creştinii din SUA, dar El País aminteşte cititorilor că problemele crescânde din economia spaniolă pătează imaginea lui Zapatero acasă. Într-un editorial intitulat "Alarmă, aproape panică", ziarul de centru-stânga consideră că motivul îndoielilor investitorilor asupra economiei spaniole este că "ei au făcut legătura între falimentul Greciei cu slăbiciunea finanţelor Spaniei" şi că "dezastrul ar putea continua", dacă preşedintele "nu convinge investitorii că finanţele publice ar putea să se stabilizeze într-o perioadă rezonabilă de timp". Ziarul consideră că, dacă preşedintele a crezut că această conferinţă în SUA îl va face să arate mai bine la nivel naţional, atunci "veştile proaste care au coincis chiar trebuie că l-au frustrat bine".
Într-adevăr, publicul spaniol se află într-o dispoziţie introspectivă. Potrivit sondajului publicat de cotidianul madrilen, 77% din public este sceptic cu privire la beneficiile preşedinţiei Spaniei a UE. Un punct pozitiv, dacă poate fi descris ca atare, priveşte echilibrul confuz al puterilor în UE, cu 32% considerând că Zapatero conduce Uniunea Europeană în acest semestru faţă de 21% care cred că Van Rompuy ţine frâul. Tot pe frontul UE, au stârnit consternare pe scară largă comentariile comisarului spaniol pe plecare Joaquín Almunia, care "a comparat Spania cu Grecia". Analistul Fernando Vallespín se declară obosit de a vedea Spania băgată în acelaşi sac. Şi de asemenea locul Spaniei în acronimul PIGS - Portugalia, Irlanda, Grecia şi Spania, un termen puţin măgulitor pentru cele mai slabe economii din UE. El consideră declaraţia comisarului ca fiind "o scăpare freudiană" ilustrativă a unei prejudecăţi tipic nord-europene a unei varietăţi de etică a muncii protestante. O prejudecată, acuză acesta, propagată de organe cum ar fi "Financial Times şi tutti quanti".
Şoarecii spanioli contra graselor pisici globale Într-un spirit similar de sfidare, Público atrage atenţia asupra "unei revolte crescânde", referindu-se la apelul venit din partea celui mai mare sindicat al Spaniei, care cheamă la un val de proteste. Într-adevăr, criticile plouă din toate părţile, cu multe nemulţumiri, chiar şi în rândurile PSOE, asupra bruştei decizii a lui Zapatero de a împinge vârsta de pensionare de la 65 la 67 de ani. Forţat la compromis, abandonând obiectivul său declarat de a calcula pensiile pe o bază de 25 ani în loc de 15, el este acuzat de dreapta spaniolă de lipsă de fermitate, scriitorul editorialist Justino Sinova chiar ridiculizându-i"improvizaţiile, suişurile şi coborâşurile, haosul propagat cu al său guvern". După insulte venind din toate părţile, editorialistul Ignacio Escolar abordăsituaţia dintr-un punct de vedere mai larg, descriind Spania ca "noul epicentru al crizei globale," cea mai recentă victimă într-un joc global unde "pisicile speculatoare" se joacă cu şoarecii.
