Alegeți o limbă
"Lumea finanţelor vrea pielea statelor din zona euro ?" Întrebarea pusă de Libération răsună de vineri în Cancelariatele naţionale şi coridoarele instituţiilor europene. După o zi grea pentru Bursele din Madrid şi Lisabona, "Bursa de Valori din Paris a pierdut 3.40%, şi cea din Atena 3.73%, aminteşte cotidianul francez*. Moneda euro a trecut mai jos de 1.36 de dolari pentru prima dată în opt luni. În colimator: cele 30 000 miliarde ale datoriei publice acumulate de ţările din G7 şi situaţia în Grecia, Spania şi Portugalia".
"Pe măsură ce cresc îngrijorările cu privire la situaţia de ansamblu a finanţelor publice, speculatorii testează soliditatea zonei euro atacându-i punctele cele mai slabe", explică La Tribune. Unul dintre idolii pieţei, economistul american Nouriel Roubini, a menţionat acum câteva zile o "posibilă sciziune a Uniunii monetare". Prin presiunea lor asupra monedei euro şi prima pe care o cer pentru a finanţa statele nevoiaşe, adaugă cotidianul economic, speculatorii "plasează a doua economie mondială nu în funcţie de produsul intern brut ci de slăbiciuni: lipsa unui guvern european şi rigoarea Tratatului de la Maastricht care exclude solidaritatea între state".*
Trei vinova**ţ**iDestabilizarea monedei unice ar fi deci deliberată, iar Libération desemnează chiar trei vinovaţi. *"Potrivit informaţiilor noastre, emanând de la autorităţile pieţei dar şi de la instituţiile financiare, o mare bancă de investiţii din SUA şi două mari fonduri speculative ar fi în spatele atacurilor împotriva Greciei, Portugaliei şi Spaniei. Scopul lor ? A câştiga bani mulţi prin crearea unei panici care le permite să ceară Greciei rate de dobândă din ce în ce mai ridicate, continuând în acelaşi timp să speculeze. De ce să nu cităm nume ? Deoarece este o serie de prezumţii pe care o instanţă judecătorească le-ar judeca poate insuficiente în caz de proces. Şi cum zice un trader: "Nu e de joacă cu aceşti oameni".
Libération explică faptul că "cele două fonduri speculative care deţin piaţa elenă au fost furioase de a nu fi primit decât 2% din ultimul împrumut grecesc şi sunt determinate să stârnească o panică pe piaţa CDS-ului, faimosul "credit default swap".* Ce înseamnă acest nume ? Un titlu de asigurare, contractat pentru a se proteja împotriva unui potenţial faliment al unui stat căruia i se împrumută bani. Un CDS are un preţ şi se schimbă pe o piaţă nereglementată şi complet opacă.
La Madrid, El Pais crede că "nimic din ce se întâmplă, inclusiv editorialele unor ziare străine cu ale lor comentarii apocaliptice, nu este o coincidenţă, ci se supune mai degrabă unor interese private". Faptul că ministrul spaniol al Economiei, Elena Salgado, a călătorit la Londra în acest 8 februarie, pentru a încerca să "convingă" investitorii londonezi şi mass-media de solvabilitatea economiei spaniole, pare să arate unde se află aceste "interese private".
O conspira**ţie anglo-saxonă?*Pe Charlemagne, blogul său european, The Economist respinge totuşi teoria unei "conspiraţii anglo-saxone sau ceva asemănător". Britanicii, "care întotdeauna au urât euro-ul, şi americanii care se simt ameninţaţi de acesta", ar încerca să "denigreze moneda euro şi să distragă atenţia de la problemele dolarului şi ale lirei". Ori, remarcă ziarul, "chiar şi ziarele cele mai conservatoare şi euro-sceptice, precum Daily Mail, nu se bucură atât de mult de problemele zonei euro, îngrijorate de posibilitatea răspândirii contagiunii la economia britanică şi cea americană".*
În imediat, preconizează Libération, guvernele europene şi Banca Centrală Europeană ar trebui să încerce să "calmeze pieţele, făcându-le să înţeleagă că sunt victime ale speculatorilor şi că riscă să piardă mult urmându-i (...). Nu mai este momentul de a reaminti Tratatul de la Maastricht, care interzice ajutarea unui stat membru al zonei euro. Dacă investitorii sunt asiguraţi că Grecia nu se va scufunda, calmul va reveni".
Metoda Isărescu
Este ceea ce site-ul de ştiri român Hotnews.ro numeşte "metoda Isărescu", după numele guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. În toamnă, povesteşte Hotnews, "o bancă românească a promis clienţilor săi că leul naţional se va deprecia. Săptămânile au trecut şi leul nu a îndeplinit dorinţele pariorilor. Clienţii în cele din urmă au dat ordinele de a vinde, cauzând pierderi masive băncii în cauză". Banca României, care nu a confirmat niciodată astfel de temeri, a făcut chiar "puţin profit". "BCE ar trebui să facă acelaşi lucru".
