Alegeți o limbă
Se întâmpla în octombrie 2009. Salonul de carte din Frankfurt, un eveniment urmărit de lumea întreagă, era în toi. Şi exact aici editorul novice ceh Tomáš Brandejs a decis să-şi înceapă cucerirea lumii.
Prima lui lovitură ca editor a fost publicarea cărţii "Ekonomie dobra a zla" [Economia binelui şi a răului, editată în limba română de Publica] a economistului Tomáš Sedláček, devenit un bestseller neaşteptat în Republica Cehă. Autorul însuşi nu-şi ascundea ambiţia de a fi publicat în străinătate. Brandejs şi-a zis că trebuia să profite de această combinaţie de împrejurări.
Şi a ţintit sus. S-a dus şi şi-a pus lada de cărţi în faţa tarabei Oxford University Press, prestigioasa editură universitară britanică. El a scos dintr-o raniţă un exemplar al cărţii în cehă, a adăugat un plic cu o traducere în engleză a unui capitol şi fotografia autorului vagabondând cu bicicleta pe străzile din Praga şi a declarat solemn responsabililor tarabei că le aducea "bestsellerul naţional" al unui tânăr economist foarte promiţător, fost consilier al celebrului preşedinte Václav Havel.
O lovitură de maestru
Ambiţia acestui editor praghez necunoscut s-a dovedit a fi o lovitură de maestru. Înainte de Sedláček, niciunul dintre colegii săi nu se gândise să exploreze istoria gândirii economice de la Epopeea lui Ghilgameş încoace, trecând prin Adam Smith, pentru a ajunge la actuala criză financiară.
Faptul că Sedláček, un om foarte mediatic, ştie foarte bine să traducă, într-o engleză perfect stăpânită, gândurile cele mai profunde ale cititorilor, dezgustaţi de lumea speculaţiilor financiare, a contribuit fără îndoială într-o mare măsură. Deoarece el le prezintă un produs extrem de atractiv: "economia cu chip uman".
La trei săptămâni de la evenimentul de la Frankfurt, dinamicul Sedláček îi anunţa lui Brandejs că editura britanică îl recontactase. Cartea a fost publicată nu numai în Statele Unite, dar şi în Germania şi Polonia. Zeci de mii de exemplare au fost vândute şi traduceri sunt planificate în o duzină de alte limbi, printre care chineza.
În 2009, autorul era departe de a fi persoana celebră care este astăzi şi se punea întrebarea dacă această carte istorico-economică va interesa cititorii. Datorită faimoaselor sale relaţii, Sedláček a reuşit să obţină ca animatorul de televiziune Jan Kraus, preotul Tomáš Halík şi economistul şi [fost] candidat la prezidenţiale Jan Švejnar să semneze fiecare o scurtă critică a cărţii pe coperta din spate.
Însuşi Václav Havel, căruia Sedláček îi fusese consilier economic când avea doar 24 de ani, şi-a adus contribuţia printr-un comentariu de câteva rânduri. Iar apariţia cărţii a coincis "din fericire" cu începuturile crizei economice şi cu dorinţa de a o înţelege şi de a găsi cum se poate ieşi din aceasta.
La începutul acestui an, “Economia binelui şi a răului” se număra printre primele zece cărţi cele mai vândute pe piaţa germană, în categoria cărţilor de non-ficţiune, şi ocupa primul loc în Elveţia. Numai în Germania, au fost vândute 40 000 de exemplare.
Un orator captivant
Două lucruri au fost importante pentru editorul său în Statele Unite: în primul rând, cartea se vânduse bine în Republica Cehă şi, mai ales, Tomáš Sedláček s-a dovedit a fi un "excelent comunicator".
Americanii au apreciat în special calităţile sale de orator captivant, care se exprimă clar, utilizează metafore uimitoare şi poate ralia oamenii la cauza lui. Ceea ce oricine poate verifica pe YouTube, unde au fost puse filme din turneul de mini-conferinţe pe care le-a dat pentru a însoţi apariţia cărţii în limba engleză.
În foarte puţin timp, Sedláček este capabil să-şi ilustreze tezele, cum ar fi cea a caracterului nociv al unei creşteri susţinute de împrumutul permanent, bazându-se pe povestiri din Vechiul Testament sau din mitologia lui Tolkien.
Iar celor pentru care aceste referinţe nu sunt grăitoare, el le prezintă o experienţă personală, trăită de mulţi, de menţinere prin alcool a bunei dispuneri în timpul ieşirilor din week-end, urmate în dimineaţa următoare de o pierdere de energie sub formă unei mahmureli apatice.
Şi chiar dacă el reciclează aceleaşi imagini, făcând doar variaţii uşoare, ştie să le prezinte astfel încât publicul are impresia că abia le-a inventat. "Aici el are un talent unic", spune actorul Lukáš Hejlík. Acesta apare împreună cu Sedláček într-o lectură teatralizată a “Economiei binelui şi a răului”, într-un stil cabaret. Au fost date deja 130 de reprezentaţii în Republica Cehă, ca şi la Londra, Bucureşti şi Luxemburg.
Criticile cărţii în străinătate sunt foarte elogioase, dar totuşi subliniază limitele metodei. De exemplu Peter Vogt, de la Süddeutsche Zeitung, insistă asupra capacităţii geniale a autorului de a prezenta într-un mod extrem de condensat evoluţia gândirii economice şi transformarea acesteia, dintr-o disciplină filozofică bazată pe "binele comun" într-un domeniu de cercetare care tinde să găsească cel mai bun model pentru generarea de profit. Dar Sedláček nu se întreabă cum s-a produs această evoluţie.
Samuel Brittan de la Financial Times a făcut aceeaşi analiză. El consideră că Sedláček nu dezvoltă suficiente argumente pentru a-şi convinge cititorii. Dar spune totuşi că lucrarea "este o lectură fascinantă".
