Pentru Almere şi La Haye, rezultatul alegerilor municipale din 3 martie constituie o răsturnare spectaculoasă de situaţie politică. În cele două oraşe în care s-a prezentat, PVV (Partidul pentru libertate), partidul populistului Geert Wilders, care participa pentru prima oară la acest tip de scrutin, s-a afirmat peste noapte ca un actor inconturnabil: în Almere, este partidul favorit, în La Haye, al doilea ca popularitate. Bineînţeles, acest rezultat era în mare parte aşteptat, dar el schimbă de acum înainte rolurile în politica olandeză.

Până în prezent, PVV părea un partid care multiplică declaraţiile răsunătoare, dar care se interesează prea puţin de realitatea administrativă. Pentru multe din propunerile sale, cum ar fi interzicerea sau taxarea portului de văl musulman, ştim din start că ele sunt irealizabile în Olanda. Dar acum că este susceptibil să participe la guvernarea celor două oraşe, marea întrebare este de a şti dacă PVV va rămâne deoparte sau dacă îşi va asuma responsabilităţi în sânul actualului sistem politic. În care caz va trebui să se confrunte cu probleme prozaice cum ar fi punerea în aplicare a principiilor politice deja anunţate şi va trebui să facă alegeri pragmatice. Pe măsură ce un partid câştigă în importanţă, îşi vede efectiv credibilitatea pusă la încercare.

Se spune adeseori că PVV crează o realitate care nu există, dar pentru alegătorii săi el denunţă în orice caz o realitate pe care aceştia nu o doresc. Almere nu adăposteşte prea mulţi musulmani, aspect care i-a nu împiedicat pe alegători să voteze pentru un partid islamofob. S-ar putea spune că îşi imaginează un viitor sumbru sau asemănător cu ceea ce au cunoscut înainte de a se muta în acest oraş nou.

Alegerile strategice ale lui Wilders

Lui Wilders i s-a reproşat adeseori ideea de a face de fapt o alegere strategică neprezentându-şi partidul decât în două oraşe, la aceste alegeri municipale. O alegere care nu este curajoasă dar care este acceptată de partizanii săi. Majoritatea celorlaltor partide nu s-au prezentat nici ele în toate oraşele. Pentru Rotterdam, Wilders a sugerat partizanilor săi să voteze pentru partidul populist Leefbaar Rotterdam, care a înregistrat o progresie şi care a dovedit, în trecut, că nu dă înapoi în faţa responsabilităţii guvernului.

După succesul reuşit la alegerile pentru Parlamentul european în iunie trecut şi la alegerile locale din 3 martie, problema care va domina alegerile naţionale din 9 iunie est acum următoarea: care va fi cu adevărat importanţa PVV? La alegerile municipale, comportamentul alegătorilor este adeseori diferit în raport cu alegerile legislative. Participarea a fost slabă (56) iar vocea acestui protest la urne nu se va face realmente auzită decât în 9 iunie. Mai importantă decât întrebarea importanţei PVV este cea a elasticităţii sistemului politic olandez: cu propria sa tradiţie a guvernelor de coaliţie, cum poate oare face faţă această ţară unui PVV care ar reprezenta al treilea, sau chiar primul partid din ţară? Singurul răspuns posibil este că nu avem de ales, va trebui să ne obişnuim, căci nu dispunem de un mai bun sistem alternativ.