Una dintre primele iniţiative ale prim-ministrului grec Giorgios Papandreu, după victoria lui electorală din octombrie anul trecut, a fost să-l invite la Atena pe arhitectul catalan Josep Acebillo. Acest gest reflectă voinţa noului guvern socialist de a schimba un model de dezvoltare urbană dezastruos care, după speranţele stârnite de Jocurile Olimpice din 2004, îşi reluase obiceiurile proaste: speculaţii, corupţie în acordarea de licenţe şi invazia autoturismelor.

Cinci luni mai târziu, după un plan de austeritate drastic impus de liderii europeni pentru a evita o incapacitate de plată a datoriei greceşti, este clar că nu va mai rămâne nici un bănuţ pentru a finaliza proiectul. O enormă pată de beton alb între munţi calcinaţi : Atena este oraşul european care oferă cele mai puţine spaţii verzi. Înainte de criză, ea avea deja numeroase probleme, de la incendiile forestiere, care i-au devastat suburbiile, până la dărăpănarea centrului oraşului. Ea plăteşte astăzi pentru anii de bugete inadecvate şi de penurie financiară în sectorul imobiliar. "Va trebui să efectuăm intervenţii fără bani, ca un fel de acupunctură", deploră Andreas Kourkoulas, arhitect al noului muzeu Bernaki.

O urbanizare prea rapidă

Situaţia este împărtăşită de multe oraşe din periferia Europei, urbanizate prea repede acum patruzeci sau cincizeci de ani. Un obiectiv care este departe de a fi simplu. Dar, în mod paradoxal, pentru Yanis Pyrgiotis, din serviciul public de planificare urbană, poate fi o oportunitate de a se reconecta cu spiritul civic care apăruse scurt timp, înaintea Jocurilor Olimpice din 2004. Dar prioritatea este "războiul contra automobilului", aminteşte Kourkoulas. Prima consecinţă a anilor de consum intensiv şi de îndatorare a oamenilor este năpădirea Atenei de către maşini. Grecia este acea ţară din OCDE în care numărul de automobile a crescut cel mai mult în ultimii cincisprezece ani. Între 1993 şi 2006, numărul de autoturisme la 1000 de locuitori a crescut cu 118%, faţă de 40% în Spania şi 24% în Germania, după datele OCDE. Nu se văd practic deloc biciclete în centrul Atenei. Iar cartierele sunt sufocate de maşinile parcate.

*"În Grecia trebuie schimbate mentalităţile*****"

Epoca de austeritate a avut totuşi unele efecte pozitive, asigură Pyrgiotis : "Am oprit construcţia de drumuri şi tunele care ar fi favorizat şi mai mult expansiunea oraşului asupra satelor din jur". Arhitecţii speră că, atunci când "pata" va fi circumscrisă, mai mulţi greci din clasa de mijloc se vor muta în centru, unde încep să se strângă concentraţii mari de imigranţi cu venituri mici. Dar, "pentru asta, avem nevoie să luptăm împotriva degradării spaţiului public în centru", subliniază acesta. Cu aproape cinci milioane de locuitori – jumătate din populaţia Greciei – Atena are doar 2.5 metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor, fie un sfert din suprafaţa în vigoare în Europa centrală şi de nord. Soluţia în aceste vremuri grele : "Transformarea străzilor în grădini lineare, în străzi pietone, amenajarea de spaţii unde se poate interpreta muzică", propune Kourkoulas. "Dar va fi imposibil dacă nu îndepărtăm maşinile parcate pe străzi şi trotuare", adaugă acesta.

În munţii din jurul capitalei, este interzisă orice construcţie peste limitele actuale, pentru a pune capăt unor incendii bănuite voluntare pentru a deschide calea promotorilor imobiliari. "Veţi vedea construindu-se turnuri de lux după incendiul din 2007", semnalează Pyrgiotis. Un lucru este sigur : "în Grecia nu este de ajuns ca o nouă lege să treacă pentru a schimba ceva, cultura este cea care trebuie schimbată" izbeşte Yiannis Panaretos, vice-ministru al Educaţiei. Dar avantajul oraşului cu visteria goală este că nici speculatorii nu mai au bani.