Oraşele şi localităţile care au găzduit fotbaliştii au fost, potrivit spuselor jucătorilor ca şi ale suporterilor, surprinzător de bine pregătite. Steagurile mai multor ţări şi naţiuni stau unul lângă altul pe zidurile instituţiilor şi pe balcoanele unor case. Polonia a devenit un adevărat Turn Babel.

Varşovia este, desigur, primul oraş din punct de vedere al numărului de vizitatori, dar micile localităţi au apreciat de asemenea acest metisaj de culturi. Legionowo, de exemplu, a fost poreclit "mica Grecie". Clădirea Centrului de Gestionare a situaţiilor de criză este împodobit cu o pancartă în engleză şi greacă: "Legionowo vă urează bine aţi venit!". Nu este un accident – acesta este situat lângă drumul pe care trece autobuzul care îi duce pe jucătorii greci la antrenament în Jachranki. Locuitorii ştiu acum când trece acest autobuz şi se opresc să îi salute.

Mai multe evenimente sunt organizate pentru a populariza cultura şi gastronomia grecească. De altfel oraşul se pregătea de mai multe luni pentru Euro 2012. Legionowo este situat la doar o jumătate de oră de Varşovia, astfel încât centru sportiv era râvnit de mai multe echipe. Grecii au câştigat pentru că... au fost primii. Iar autorităţile se întrebau de mai mult timp cum să facă pentru ca grecii să păstreze amintiri bune legate de şederea lor. Ei au înlocuit gardul din jurul stadionului pus la dispoziţia fotbaliştilor. Ei au renovat de asemenea vestiarul, terenul de fotbal şi chiar şi drumul din apropiere.

Şi nu este tot – s-a decis să se dea coroane de lauri câştigătorilor cursei anuale de 10 de kilometri de la Legionowo, făcând astfel referinţă Jocurilor Olimpice din Grecia antică. Unii au început chiar să înveţe limba greacă. "Kalimera" (Bună ziua) ne spune un trecător cu zâmbetul pe buze. Şi localnici glumesc: "Poate că măslinele vor deveni aperitivul nostru preferat".

Ici şi colo se văd steaguri greceşti şi inscripţii în limba elenă. – Ne-am decorat oraşul în vederea sosirii grecilor, dar nu sunt mulţi suporteri aici ai echipei din Peloponez. Deci, mergem la "zona microbiştilor" din Varşovia să ne integrăm cu ei. – spune Andrzej Szeniawski, care locuieşte la Legionowo.

Să fluturi un steag nu mai este demodat

Prima dată când a intrat în zona microbiştilor din Varşovia, cu nepoata sa, a avut un şoc cultural. "Am văzut asiatici în roşu şi alb, [culorile Poloniei] vânzând gadgeturi: eşarfe, tricouri, şepci. Dar şi turci, îmbrăcaţi tot în suporteri polonezi, s-au apropiat de ei şi s-au fotografiat împreună", povesteşte acesta. El a fost la fel de surprins să vadă suporteri cehi purtând eşarfe cu inscripţia "Polska". "Atunci am înţeles că, în timpul Campionatului din Polonia, toţi vizitatorii se simţeau polonezi şi ne susţineau în meciurile echipei noastre. De aceea am decis să merg la meciul Polonia-Rusia cu un steag rus, pentru a simpatiza cu ruşii", continuă el.

Szeniawski mai are o idee pe care vrea să o împărtăşească cu noi: patriotismul nostru nu ar mai fi "rezervat" unei singure categorii sociale. "Până acum, patriotismul polonez a fost perceput în mod univoc: atunci când cineva se afişa cu un steag în stradă, era bănuit imediat de a fi din PiS [Lege şi Justiţie, partidul conservator de opoziţie]", explică acesta. Când am participat la manifestaţia [dominată de mişcările naţionaliste] din 11 noiembrie [ziua independenţei], am auzit huligani strigând: "Patriotismul trebuie să doară!". Campionatul european arată că patriotismul poate de asemenea aduce bucurie şi că a se afişa cu un steag nu mai este demodat".

Opalenica, un oraş de 10 000 de locuitori între Poznań şi Nowy Tomyśl, se află de asemenea în centrul atenţiei. Acesta a fost ales de echipa Portugaliei şi de jucătorul ei vedetă, Cristiano Ronaldo. Şi chiar dacă, nici aici suporterii echipei găzduite nu vin des, se simte o atmosferă deosebită şi o anumită animaţie.

Locuitorii localităţii agaţă din proprie iniţiativă steagurile portugheze alături de steagurile poloneze. Şi, peste tot, se pot zări mesaje de bun venit."Gdańsk se face roşu spaniol", "Irlandezii au revopsit Poznań în verde": acestea erau comentariile pe reţelele sociale. Şi, după evenimentele sportive, cheful continua în discoteci şi baruri până în zori. Ce au apreciat turiştii străini în Polonia? Mijloace de transport rapide şi confortabile, panourile clare şi comprehensibile indicând numele străzilor şi staţiilor de autobuz, mâncare delicioasă şi fete frumoase.

Sfârşitul stereotipurilor

Ce gândesc turiştii străini despre noi? Potrivit acestora, vorbim bine engleza, ştim să ne distrăm şi suntem suporteri buni, chiar dacă mai avem încă progrese de făcut în ceea ce priveşte cântatul. La acest nivel, irlandezii, de care ne-am îndrăgostit, ne-ar putea da lecţii.

Îi iubim pentru stilul lor şi pentru capacitatea lor de a accepta înfrângerea, pentru mândria lor, bucuria lor, şi fiindcă pentru că au lăsat o groază de bani în cârciumile şi restaurantele noastre. Dar şi pentru că ne-au promis că se vor întoarce într-o zi şi că vor spune numai lucruri bune despre ţara noastră. Aceasta este cea mai bună publicitate pentru noi.

Deşi echipa noastră naţională nu a avut un parcurs glorios în timpul acestui Campionat European, putem spune fără exagerare că acesta a transformat Polonia şi polonezii. Şi nu mă gândesc numai la îmbunătăţirea imaginii Poloniei, la beneficiul economic pe care l-am avut sau la avântul modernizării economiei şi a infrastructurii noastre. Eu mai degrabă cred că acest Euro 2012 ne-a permis să scăpăm de unele complexe naţionale şi să punem capăt unor stereotipuri. Ne-am dat seama că suntem o naţiune primitoare şi veselă, organizată şi omogenă în sprijinul echipei sale de fotbal, dar şi o naţiune deschisă multiculturalismului colorat care a venit la noi şi ne-a marcat viaţa de zi cu zi de câteva săptămâni.