Știri Ei au ieşit din criză (1/3)

Slovacia: Ajută-te şi Dumnezeu te va ajuta

Văzută de la Bratislava, salvarea Spaniei este ultima peripeţie dintr-un serial prost, început acum aproape cincisprezece ani. La vremea respectivă, slovacii au reuşit să scape singuri dintr-o gravă criză bancară. O lecţie care merită o aruncătură de privire, consideră SME.

Publicat pe 26 iunie 2012 la 10:32

Dacă am pune statelor nume cu consonanţe meridionale, evoluţia recentă a situaţiei din zona euro ar aduce a una dintre acele subtile telenovele, serialele venite din America Latină, bogate în peripeţii, care îmbină minciuni, dragoste şi trădări. Şi, ca în orice telenovelă care se respectă, scenariul este încropit în grabă.

Sunt în Spania tot atâtea case goale câte sunt în Statele Unite ale Americii, care este totuşi de şase ori mai mare. Valoarea lor s-a prăbuşit treptat şi va continua probabil să scadă. Iniţial, băncile ţării, care au finanţat construcţia unor oraşe fantomă, datorită unui euro ieftin, au făcut pe struţii. Ca şi responsabilii spanioli şi europeni.

Cele 100 de miliarde de euro acordate Spaniei sunt presupuse să permită recapitalizarea sistemului financiar. Ceea ce explică de ce, contrar a ceea ce s-a întâmplat cu grecii de exemplu, nu a fost impus spaniolilor niciun memorandum constrângător. Dar de-aici lucrurile au început să se complice.

În Grecia, partidul Syriza [Coaliţia Stângii Radicale] a început să ţipe mai tare decât niciodată: de ce grecii trebuie să îndeplinească anumite condiţii, în timp ce spaniolii sunt dispensaţi? Irlandezii, până atunci calmi şi disciplinaţi, au început şi ei să vocifereze. Cum se justifică severitatea extremă a regimului de austeritate care le-a fost impus după balonul imobiliar? În Hacienda monezii euro, chiar şi micuţii ciprioţi, care vor avea şi ei în curând nevoie de bani de buzunar, îndrăznesc timid să ridice mâna.

Newsletter în limba română

Un personaj principal într-un rol secundar

Şi asta-i tot? Nu, nici pe departe. Acesta este doar episodul 44 din saga actuală (fie numărul de comunicate privind stabilitatea monedei euro publicate de Eurogrup de la începutul crizei greceşti).

Portughezii au cheltuit aproape trei sferturi din ajutor iar accesul la pieţele de obligaţiuni tot nu se vede la orizont.

În Spania, povestea nu se opreşte la bănci. Cu regiuni falimentare şi cu cea mai mare rată actuală a şomajului în Uniunea Europeană, finanţele ei publice nu sunt într-o poziţie de invidiat. Din momentul în care dobânda datoriei va depăşi limita fatidică de 7%, de care se apropie din ce în ce mai mult, ea va începe să cerşească cu ambele mâini.

Finlandezii au avertizat între timp că, fără garanţii, nu vor da niciun ban nimănui. Dar toate aceste de fapt nu sunt foarte importante. Întrucât toată lumea aşteaptă intrarea în scenă a personajului principal, Italia, care astăzi încă stă discret într-un rol secundar.

A fost odată ca niciodată...

Şi ce să mai spunem despre Slovacia? Această Slovacie care se pregăteşte fie să crească impozitele şi taxele obligatorii existente fie să introducă unele noi (se aşteaptă 14 modificări în domeniul fiscal), pentru a putea introduce în bugetul său miliardul de euro pe care l-a promis Spaniei? Slovacia ar putea şi ea să-şi spună povestioara pentru a îmbogăţi scenariul.

Iată cum: a fost odată ca niciodată, în 1999, o ţărişoară din Europa Centrală al cărei sistem bancar se prăbuşise. Şefii cei mari au decis apoi să se unească şi să pună la cale un plan de salvare de 125 miliarde de coroane (aproximativ 4 miliarde de euro) - ceea ce reprezenta la acea vreme 10% din PIB! Contribuabilii slovaci acceptară să plătească, deşi nota era straşnic de pipărată. Fiecare gospodărie a fost nevoită să scoată din pungă circa 100 000 de coroane [în jur de 3 300 de euro], ceea ce însemna atuncea un an de salariu mediu pe economie...

Dacă s-ar împărţi astăzi între spanioli rambursarea ajutorului de 100 de miliarde de euro, fiecare gospodărie ar trebui să plătească suma de 6 000 de euro, fie mai puţin de 3 luni de salariu mediu. Dar în Europa, ne ajutăm reciproc. Deci, cine ştie, poate că într-o zi spaniolii ne vor oferi la rândul lor o hacienda pe Costa del Sol.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect