Alegeți o limbă
Fluentă în trei limbi, Ina Strazdina este cea mai influentă jurnalistă letonă din Bruxelles, la sediul Uniunii Europene. Dar pâna şi ea recunoaşte că concurenţa nu este prea dură aici. Deşi în 2006 când a ajuns la Bruxelles, lucra împreună cu trei concurenţi, Strazdina este astăzi ultima jurnalistă letonă din corpul de presă al UE . Pentru a nu avea probleme financiare la sfârşit de lună, are trei locuri de muncă : este reporter pentru Radio Letonia şi pentru TV Letonia şi jurnalistă pentru cotidianul Latvijas Avize – cărora le furnizează aproape toate ştirile provenite de la Bruxelles, care au au legatură cu Letonia.
Locurile de muncă pentru ziarişti, în scădere mondială
Peste tot în lume, numărul locurilor de muncă pentru jurnalişti este în scădere, ca urmare a efectului combinat al recesiunii economice şi a ameninţării mass-mediei tradiţionale din partea internetului. La Bruxelles, această tendinţă este în mod particular mai accentuată, mai ales în rândul fostelor ţări comuniste, care au aderat la Uniune în 2004. Conform Asociaţiei Internaţionale a Presei, API, numărul reporterilor acreditaţi să acopere acualitatea UE - e de menţionat faptul că populaţia statelor membre UE însumează mai mult de 500 milioane de cetăţeni - a scăzut cu mai mult de o treime din 2005. Lorenzo Consoli, preşedintele API, al cărei sediu este la Bruxelles şi care numără aproximativ 500 de jurnalişti, este îngrijorat. "Avem noi democraţii, noi state membre care nu au o lungă tradiţie a democraţiei după perioada comunistă, şi avem datoria de a avea la Bruxelles cel mai performant sistem în termen de partenariate, între instituţiile care exercită puterea şi presă", a spus acesta.
În timp ce jurnaliştii tradiţionali au plecat, cantitatea de informaţii furnizate de instituţiile europene via Europa prin Satelit ori Web TV care transmite direct de la Parlamentul European, este în creştere, a precizat acesta. Disponibilitatea online a unor astfel de informaţii a determinat câteva noi organizaţii să creadă că e suficient să fie conectate la asemenea surse şi la agenţiile de ştiri, pentru a avea o acoperire a informaţiilor la nivelul UE. "Ideea unei comunicări directe între instituţii şi populaţie este un vis al societăţilor totalitare", a spus Consoli.
Unele ţări renunţă la a mai avea ziarişti acreditaţi
Conform API, numărul jurnaliştilor acreditaţi a scăzut de la aproximativ 1.300 în 2005 la 1.100 în 2008, la 964 în 2009 şi 752 în acest an. Sectorul media la nivelul întregii UE este în recesiune în ultimii ani iar această tendinţă este şi mai accentuată în Europa de Est. Doamna Strazdina, 34 de ani, reaminteşte că în 2008, reducerea bugetului în sectorul mass-media a avut ca efect o reducere drastică a salariului pe care îl primea de Radio Letonia şi pierderea indemnizaţiei pentru chirie. Câţiva dintre colegii săi – inclusiv corespondentul cotidianului Diena - s-au întors în ţară. Redactor şef al cotidianului Diena în acea vreme, Nellija Locmele, a aspus că decizia a fost în întregime financiară. "Am pierdut aproape 70% din veniturile provenite din publicitate" a spus aceasta. "Nu puteam continua cu o reţetă care a funcţionat în trecut".
Salariul doamnei Strazdina a fost redus de la 2000 euro net pe lună la 700 euro. Ştiind că doar pentru chirie trebuia să plătească 660 euro pe lună, a acceptat reducerea salariului cu condiţia de a putea lucra şi pentru alte mass-media. "A trebuit să i-au o decizie", a spus ea. "Am considerat că este uşor să distrugi ceva dar este foarte dificil să reconstruieşti". Mizând şi pe economiile pe care le avea, această strategie a funcţionat, iar Strazdina a reuşit să adune suficienţi bani pentru a supravieţui. Anul trecut, a fost distinsă cu premiul letonian Europeanul Anului.
Johana Grohova a lucrat pentru Mlada Fronta DNES, unul din primele trei cotidiene cehe, fiind corespondenta ziarului la Bruxelles pentru trei ani, până în 2008, când reduceri similare au forţat-o să îşi caute un alt loc de munca (Republica Cehă nu mai are un corespondent permanent la Bruxelles). Grohova a spus că reducerile de personal s-au multiplicat în timpul celor şase luni în care Republica Cehă a deţinut preşedinţia UE, încheiată în iulie 2009. "A fost o combinaţie a procesului de recesiune care a afectat putenic mass-media, cu scăderea incredibilă a interesului faţă de problemele UE, mai ales spre sfârşitul preşedinţiei", a spus Grohova, 36 de ani.
Săptămâna trecută API a cerut Uniunii să acorde jurnaliştilor din corpul de presă a Bruxelles-ului privilegii speciale cum ar fi furnizarea de informaţii înainte ca acestea să fie publicate, lucru care ar putea duce la o creştere a transparenţei. Doamna Locmele, editor leton care şi-a rechemat corespondentul de la Bruxelles, conduce în prezent o nouă societate media online numită Cita Diena. Întrebată ce va face pentru a acoperi informaţiile legate de Bruxelles, aceasta a răspuns tăios : "Nimic, resursele pe care le avem sunt foarte limitate".
