La mijlocul anilor 1950, se putea încă vedea o zvastică sculptată în stânca muntelui deasupra castelului Hohenems. Activiştii nazişti din acest oraş din Vorarlberg, la vârful de vest al Austriei, au vrut să arate, la venirea lor la putere în 1938, sfârşitul "dominaţiei evreieşti" : forţele combinate ale Alpilor şi ale naţional-socialismului trebuiau să alunge miasmele străine aclimatizate acolo de trei secole.

Astăzi majoritatea celor 15 000 de locuitori nu ştie că "strada Pieţei" se numea "strada Creştinilor" şi că actuala "strada Elveţiei", înconjurată de case frumoase, era "strada Israeliţilor". Fabrica de textile a fraţilor Rosenthal, pionierii bumbacului imprimat, este demult închisă. Marile familii evreieşti din Hohenems, care aveau ramuri până la Alexandria şi Constantinopol, sunt doar o amintire.

Noile capete de turci

Temerile unei părţi din populaţie au acum un alt nume. "Problema noastră o constituie mai ales imigranţii turci", explică Horst Obwegeser, 47 de ani, proprietarul unei companii de energie electrică şi şef al secţiei locale a Partidului Libertăţii din Austria, FPÖ, principala forţă a dreptei populiste. "Noi nu vrem să devenim un mic Istanbul", a spus el. Acest discurs, anxios şi ameninţător – trebuie "sancţionaţi" părinţii care neglijează limba germană, întârziaţii lingvistici trebuie trimişi în "şcoli speciale" – găseşte un ecou. În alegerile municipale, duminică 14 martie, Partidul Libertăţii a obţinut 22.66% din voturi la Hohenems (+ 9.79% faţă de 2005).

În alegerile parlamentare din 2008, a atins 17,5% la nivel naţional şi se menţine în jur de 20% în sondaje. Deschis asupra spaţiului germanic din jurul lacului Constance, micul Vorarlbergeste Landul austriac cel mai prosper, leagănul industriilor de vârf. În această regiune privilegiată, unde omniprezenţa munţilor este baza identităţii colective, se desfăşoară retorica xenofobă. Cum să nu legăm succesul referendumului anti-minarete organizat în Elveţia de către partidul lui Christoph Blocher (ai cărei agenţii de comunicaţii lucrează pentru FPÖ), de incidentele care au tulburat Liechtenstein-ul ?

Presa din Vaduz suspectează un nucleu extremist de a fi atacat cu cocktailuri Molotov un restaurant turcesc la sfârşitul lunii februarie, şi clădiri locuite de imigranţi. Într-un autobuz, un tânăr a lovit un elev turc în cap, cu o sticlă. La sfârşitul anului 2008, neo-naziştii din Liechtenstein şi Elveţia au suscitat o bătălie în toată firea cu turcii, soldată cu doi răniţi grav. Este mult pentru o ţară de 35 800 de locuitori.

O "debordare străină"

"Occidentul în mâinile creştinilor" este unul dintre sloganurile preferate ale FPÖ-ului, care pretinde că islamul a devenit a doua religie din Austria, cu 500 000 de credincioşi. Ca şi în Carintia, fosta bază a populistului Jörg Haider, Vorarlberg-ul a adoptat în 2008 regulamente permiţând refuzarea construcţiilor "neconforme cu obiceiurile locale". Mai clar, minarete. Muzeul Evreiesc din Hohenems a răspuns organizând – în ajunul alegerilor parlamentare din septembrie 2008, şi înainte de regionalele din Vorarlberg, în 2009 – două colocvii cu titluri provocatoare : "Cum să construieşti un minaret conform obiceiurilor locale ?"

Directorul muzeului, germanul Hanno Loewy, a fost calificat de un lider al FPÖ-ului ca fiind un "evreu exilat venit din America". "Imi îndeplineam doar mandatul încredinţat de muzeu de la deschiderea lui în 1991, s-a apărat Dl. Loewy. Cu riscul de a deranja, este vorba de a contribui la o societate multiculturală". Dl. Obwegeser, de partea lui, denunţă o "Überfremdung", o "debordare străină" care subminează pacea socială. "La grădiniţă, spune el, 60% din angajaţi provin din familii de imigranţi", în care rata natalităţii este mai mare decât cea a familiilor austriece. Există 30 000 de persoane de origine turcă în Vorarlberg. "Reprezentăm 16% din populaţia totală a landului, dar 25% din populaţia şcolară", precizează Attila Dincer, secretar general al Platformei turceşti din Vorarlberg, care include o duzină de organizaţii. Sunt aici, spune el, aproape 600 de întreprinderi gerate de turci, pentru care lucrează 4 000 de persoane.

Este de ajuns să-l priveşti pe acest afabil dl. Dincer, conversând în engleză cu ambasadorul Statelor Unite în Austria, la o reuniune orchestrată de Muzeul Evreiesc, pentru a simţi potenţialul acestei comunităţi care se va integra în Vorarlberg cum au făcut-o odinoară muncitorii italieni. Dar, nu fără conflicte. În 2005, au existat şapte candidaţi de origine străină pe listele municipale ale "micului land". Pe 14 martie, erau 76, iar noii cetăţeni austrieci au cântărit vizibil prin "voturi preferenţiale", care favorizau un candidat nu foarte bine plasat. "La acest ritm, vom avea în curând un primar turc !" se alarmează dl. Obwegeser. Vorarlberg va avea, în orice caz, un cimitir musulman : la doi paşi de vechiul cimitir evreiesc din Hohenems.