Alegeți o limbă
"Situaţia economică şi financiară a acestor ţări s-a stabilizat mai repede decât se aştepta", explică Kenneth Orchard, analist la agenţia de rating Moody's din Londra. Dintre toate ţările Uniunii Europene, statele baltice au fost cele mai afectate de criza economică iar veniturile lor anuale au scăzut cu între 14 şi 18% anul trecut. Anul acesta, totuşi, produsul intern brut (PIB) al Lituaniei şi Letoniei ar trebui să se oprească din declin iar Estonia chiar speră să treacă la o rată de creştere pozitivă.
Estonia, Lituania, Letonia, campioanele zonei euro
Analiştii au fost deosebit de impresionaţi de viteza cu care Estonia a reuşit să-şi asaneze finanţele publice. În ciuda veniturilor fiscale în scădere, guvernul a reuşit într-adevăr să-şi reducă deficitul bugetar la 1,7% din PIB şi chiar intenţionează să prezinte un excedent bugetar până în 2012, ceea ce ar fi destul de remarcabil în Europa.
"Este aproape sigur că Estonia va trece la moneda euro pe 1 ianuarie 2011", a declarat Hugo Brady, un expert de la Center for European Reform(Centrul pentru Reforme Europene, CER), think-tank specializat în viitorul Europei, cu sediul la Londra. Decizia va fi luată de către Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană până la 1 mai. Lituania şi Letonia doresc să se alăture zonei euro în 2014, dorinţă considerată de experţi drept realistă. Chiar şi cu un deficit bugetar de 8% din PIB acest an, Lituania rămâne în mai bună stare de sănătate decât Grecia, Portugalia sau chiar Marea Britanie.
De ce ţările baltice gerează mai bine efectele crizei decât ţările din sudul Europei, a căror notă agenţia Moody's a scăzut-o deja? "Grecia, Spania şi Portugalia acumulează datoriile de mulţi ani, iar noi am abordat criza cu o datorie mult mai mică (20% din PIB). Acest lucru ne-a dat o mai mare flexibilitate şi am fost capabili să împrumutăm mai mult în timpul crizei", explică Vytautas Zakauskas, specialist din Lithuanian Free Market Institute, think-tank din Vilnius. Acesta subliniază de asemenea voia mai bună a lituanienilor de a face faţă sacrificiilor necesare.
Vremurile Uniunii Sovietice au fost şi mai grele
"Am redevenit competitivi la export deoarece companiile publice şi private au redus în mod semnificativ salariile. Nimeni nu a coborât în stradă deoarece sindicatele sunt slabe iar oamenii işi amintesc încă de vremuri şi mai grele după prăbuşirea Uniunii Sovietice. În sud, dimpotrivă, oamenii îşi consideră avantajele ca venind de la sine", explică Zakauskas.
Un plan de economie deosebit de strict, reducând chiar şi suma pensiilor, a fost adoptat de guvernul leton în cadrul unui acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru a obţine un împrumut de 7,5 miliarde de euro. Contrar a ceea ce gândeau numeroşi sceptici, această măsură a permis guvernului de la Riga să menţină o rată de paritate stabilă cu moneda euro. Grecia în schimb a făcut exact contrariul, evitând cu orice preţ să solicite asistenţa FMI-ului de teamă că va trebui să aplice un plan de austeritate prea strict.
