Cinci steaguri flamande flutură cu mândrie în faţa primăriei din Lennik. Pe balcon, o banderolă care spune "Divizaţi BHV" [Bruxelles-Hal-Vilvorde]. Primarul oraşului flamand Lennik, Willy De Waele, ne explică uşor situaţia. "Este foarte simplu: existenţa BHV-ului este complet incompatibilă cu împărţirea Belgiei. Ţara este într-adevăr împărţită în trei regiuni: Flandra, Valonia şi Bruxelles-Capitale. Circumscripţia BHV este singura călare pe frontiera între regiuni. Aceasta include Bruxelles-Capitale [cu cele 19 comune], care este bilingv, precum şi 35 de comune flamande, precum Lennik. Prin urmare, [la alegerile federale şi europene] partidele politice francofone pot câştiga voturi din partea alegătorilor care locuiesc în Flandra. [Invers, alegători flamanzi domiciliaţi în Valonia nu pot vota pe listele flamande la Bruxelles, ceea ce este considerat de flamanzi ca fiind o nedreptate".

Dar acesta nu este singurul lucru care deranjează flamanzii: "Două principii de drept se opun: dreptul solului şi dreptul persoanei. Francofonii care trăiesc în Flandra cer drepturi. Ei se stabilesc aici, dar nu acceptă limba şi cultura noastră", a spus De Waele.

Pentru a construi o casă în Flandra, trebuie să vorbeşti flamandă

Lennik, o comună rurală, este situat la doar zece kilometri de Bruxelles. Din ce în ce mai mulţi bruxelezi francofoni vin să se instaleze. "Lennik este un oraş flamand şi verde, iar noi intenţionăm să rămână astfel", a spus primarul. Rezultatul: municipalitatea cere persoanelor care cumpără un teren pentru a construi o casă să vorbească olandeză sau să fie gata să o înveţe. "Acest lucru trebuie să fie înregistrat în actul notarial", explică De Waele. Şi totuşi francizarea care-i înspăimântă pe flamanzi continuă.

De Waele vorbeşte perfect limba franceză: "Personal, îmi place această limbă şi să vorbesc în limba franceză, cum fac cu Damien, un prieten de-al meu". Damien Thiery, primarul francofon al oraşului Linkebeek, confirmă acest lucru. "Am relaţii bune cu Willy", a spus el. Ca Lennik, Linkebeek este un oraş flamand în BHV, dar este limitrof Bruxelles-ului. Francofonii sunt majoritari şi au anumite "facilităţi" lingvistice şi administrative: astfel, ei au dreptul să vorbească franceza cu administraţia locală şi să obţină documente în limba aleasă de ei. Dar Thiery nu a fost niciodată numit oficial primar, deoarece guvernul flamand consideră că nu a aplicat cu stricteţe regulile de limbă. Francofonii doresc ca numirea lui să se facă în schimbul împărţirii BHV-ului.

Consilierii municipali francofoni nu mai au dreptul să vorbească franceza

"După părerea mea, democraţia presupune respectarea legii", a spus Thiery, într-o olandeză corectă. "Dar regiunea flamandă reduce sistematic facilităţile [pentru francofoni]. Pentru a da un exemplu, nu avem dreptul de a vorbi franceza la reuniunile municipale. Îmi place cultura flamandă şi oamenii săi. Dar ceea ce este regretabil este faptul că unii politicieni flamanzi extremişti doresc independenţa". Thiery nu înţelege teama flamandă de "francizare" : "De ce s-ar teme ? Totul este reglementat prin lege". Înţelege totuşi sensibilitatea faţă de cultura franceză care a dominat în Belgia timp de mulţi ani, "dar flamanzii fac o dramă din asta".

Cei doi primari par să fie de acord asupra unui singur lucru: o soluţie pare imposibilă. "Cred că în zece ani, Belgia nu va mai exista Şi cred că ar fi păcat", afirmă astfel Thiery. De Waele, de partea lui, nu ar vărsa nicio lacrimă : "Această ţară de maimuţe – scuzaţi cuvântul – nu mai funcţionează de ani de zile. Nu putem combina apa şi focul, trebuie să acceptăm asta". El a observat de asemenea o radicalizare în rândul populaţiei : "Acum zece ani, oamenii erau destul de indiferenţi. Dar astăzi îi aud zicându-mi lucruri de genul "Haide, Willy, continuă. Nu te lăsa călcat în picioare.. " .