Știri Europeanul săptămânii
Antreprenorul Antonio Presti a înfruntat convenţia, corupţia şi Cosa Nostra pentru a-şi face publică opera în Sicilia natală.

Antonio Presti, mecena anti-Mafia

De treizeci de ani, acest antreprenor sicilian şi-a investit o mare parte din avere în proiecte artistice. Sfidând convenţiile, corupţia şi Cosa Nostra, el vrea astfel "să ajute cetăţenii să-şi respecte teritoriul" şi "să-şi regăsească identitatea" prin artă.

Publicat pe 23 aprilie 2010 la 11:09
mammananna  | Antreprenorul Antonio Presti a înfruntat convenţia, corupţia şi Cosa Nostra pentru a-şi face publică opera în Sicilia natală.

"Ofer cultură şi frumuseţe fără a cere nimic în schimb", asigură acesta. "Este un dar pe care-l am, este natura mea. Dar a face asta în Sicilia este subversiv. Când nu ceri nimic în schimb, porcii nu te pot elimina. Politicienii nu te pot cenzura. Biserica nu te poate frâna". După ce ne-a făcut să admirăm piramida magică a prietenului său, sculptorul Mauro Staccioli, cocoţată pe vârful unui munte care domină Marea Tireniană şi Insulele Eoliene, Antonio Presti ne oferă povestea lui folosind cuvinte simple, lipsite de afectare. Cu aplombul celui care ştie că a câştigat partida.

Presti s-a născut la Messina în 1957. El rezistă de 30 de ani. La 21 de ani, el a decis să dedice averea moştenită de la tatăl său - un antreprenor de construcţii publice care lucra mână în mână cu politicienii locali şi liderii Cosa Nostra - pentru a lupta împotriva sistemului mafiot al insulei. Cum ? Prin investiţii în cultură. Primul său proiect a fost numit La fiumara d'arte [torentul de artă]. Acesta consta în construirea unui parc de sculpturi, cel mai mare din Europa, de la munţii din Valle dei Nebrodi, aproape de Pettineo, satul tatălui său, până la coasta de nord a insulei.

La Fiumara, expoziţie liberă după 23 de ani de procese

În 1982 Presti a încercat să obţină ajutoare de la primarii din regiune, a apelat la artişti italieni şi internaţionali şi a început să instaleze sculpturi donându-le municipalităţilor. Un vagin mare simbolizează naşterea proiectului, care se încheie în albia unui torent secătuit cu o sculptură monumentală de culori negru şi alb, din calcar şi lavă, reprezentând moartea. Câteva luni mai târziu, Presti este denunţat pentru construcţie ilegală şi apropriere ilicită a terenurilor. Comunele impun demolarea pieselor. "A fost ironic, într-o ţară în care toată lumea construieşte de zeci de ani fără permis, cu comisioane ilegale foarte reglementate", comentează el. Procesul va dura 23 de ani. În 2007, Curtea Supremă îi dă în cele din urmă dreptate. Astăzi La Fiumara este legală. Vreo douăzeci de piese de o frumuseţe remarcabilă sunt expuse, regiunea autonomă a Siciliei a amenajat un traseu turistic în jurul locului iar Presti i-a comandat lui Staccioli o piramidă de fier şi oţel, pe marginea unei stânci, "în semn de victorie, de pace regăsită".

Newsletter în limba română

Piesa a fost inaugurată la începutul lunii cu o mare petrecere dată de Presti, la câţiva kilometri distanţă, într-un alt vis realizat: hotelul Atelier Sul Mare, situat într-un mic port frumos, Castel di Tusa. Este un mic hotel de doar 100 de paturi, cu 40 de camere foarte speciale. Camere de artişti. Presti a golit clădirea în 1990 şi a încredinţat decorarea fiecărei camere unui artist diferit: sculptorii Mario Ceroli, Paolo Icaro şi Hidetoshi Nagasawa, fostul terorist Renato Curcio, regizorul Raul Ruiz... Minunata cameră a profetului, omagiu adus lui Pasolini, a fost realizată de poetul Dario Bellezza, actriţa Adele Cambria şi de el-însuşi. Liftul este căptuşit cu poeziile lui Presti, recepţia plină de ziare relatând acţiunile acestui agitator nebun.

Arta, calatizator al schimbării vieţilor

În anii grei, Presti a primit ameninţări cu moartea. Dar nu a abandonat, ci s-a instalat la Catania şi Palermo, oraşe fărădelege. În 1999, el a fondat Casa Artiştilor, 12 camere de artă contemporană realizate de artişti locali. În 2001, el a adus cu trenul la Catania cei mai buni poeţi italieni, de la Sanguineti la Portinari trecând prin Erba. Iar în 2002, el s-a aruncat în gura leului, înfiinţându-şi fundaţia la Librino, un cămin din împrejurimile Cataniei, unde nu există aproape nici comerţ şi trăiesc 120 000 de persoane fără alt viitor, se părea, decât a juca în echipa de calcio (fotbal) locală sau a lucra pentru Cosa Nostra.

"Am lansat ideea Celui de-al Treilea Ochi, un muzeu-şcoală de fotografie şi artă", explică Presti. "Fotografi şi cineaşti au venit să filmeze şi să fotografieze sufletul cartierului şi locuitorii săi. Doream să facem din ei protagonişti, să-i restaurăm în drepturilor lor de cetăţeni, să-i ajutăm să-şi respecte teritoriul, să-şi găsească identitatea şi mândria lor prin frumuseţe". Iar mecena a adăugat: "Arta care nu este decât o estetică a aparenţei nu mă interesează. Acţiunea artistică trebuie să atingă oamenii, să le schimbe viaţa".

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect