Alegeți o limbă
Dintre toţi prietenii noştri europeni, cu Austria avem cele mai mari probleme. Aceasta se explică poate prin faptul că cehii şi austriecii se văd reciproc ca într-o oglindă. Karel Schwarzenberg, om politic austriac care a trăit cea mai mare parte a vieţii în Austria nu ezită să folosească acest clişeu de îndată ce o ocazie se prezintă.
Dar nu aţi observat cât de mult s-au ameliorat raporturile dintre Austria şi Republica Cehă în ultimii ani ? Nu neapărat, şi de altfel, cu greu am putea face prima pagină a unui jurnal cu un astfel de subiect. Care nu prezintă importanţă decât cu ocazia apariţiei pe scenă a unei teme cu valoare emoţională cum ar fi distincţia austriacă acordată lui Vaclav Klaus ori Tratatul de la Lisabona.
Preşedintele austriac Heinz Fischer a mers la Praga pentru a fi decorat cu ordinul Leul Alb. Preşedintele Klaus la rândul său, trebuie să primească cea mai înaltă distincţie austriacă. Şi dacă cumva nu înţelegeţi motivul pentru care şefii celor două state austriac şi ceh nu ar trebui să se onoreze reciproc, atunci un mic retur cu zece ani în urmă vă va permite să înţelegeţi.
Republica Cehă termină lucrările la centrala de la Temelin neluând în considerare protestele austriece. Urmare a rezultatelor electorale legislative, partidul populistului Haider intră la guvernare. In timp ce ţările membre ale UE anunţă că vor să impună restricţii diplomatice Vienei, Praga, pe care nimic nu o obligă să acţioneze de această manieră, îşi manifestă cu mult zel suportul. Haider cere imediat organizarea unui referendum prin care condiţionează intrarea Cehiei în UE cu închiderea centralei de la Temelin. Primul ministru ceh din acea epocă, Milos Zeman, îi tratează pe austrieci de imbecili.
Cei care dispreţuiesc cuvântul progres trebuie să recunoască că toate aceste fapte aparţin trecutului. De ce atunci distincţia acordată lui Klaus deranjează mass media austriacă ? Pentru că, scrie Der Standard, Klaus face tot ce îi este în putinţă pentru a bloca ratificarea Tratatului de la Lisabona. Pentru prima dată, neratificarea prin practici îndoielnice a unui tratat european de către un stat membru al uniunii ar avea consecinţe pentru întreaga Uniune Europeană afirmă jurnalul, care omite să precizeze că semnăturile poloneze şi germane sunt aşteptate în acelaşi timp. Deciziile democratice, expresie a opiniei majorităţii, trebuiesc respectate, scrie Salzburger Nachrichten. Ceea ce ar urma atunci, lucru pe care jurnalul uită să-l precizeze, este respectarea Nu-ul autentic al majorităţii irlandezilor.
Tratatul de la Lisabona poate fi considerat ca o armă utilizată pentru a exacerba diviziunile. Este sigur că Klaus are mai mulţi duşmani decât prieteni, dar a-l acuza de înaltă trădare de exemplu, trebuie să rămână o problemă internă. Proiectul european ar putea fi mai bine servit decât prin consideraţiile mediatice care pretind că distincţia acordată lui Klaus ar putea fi interpretată la Bruxelles drept o complicitate austriacă pentru blocarea tratatului.
