Moscova, 8 august. Membrele grupului punk Pussy Riot în timpul procesului.

Pussy Riot sau întoarcerea spre viitorul comunist

Procesul celor trei membre ale grupului feminist de punk, condamnate la doi ani de muncă forţată în 17 august, aminteşte procesul grupului cehoslovac de rock Plastic People, în anii 1970. Vedem cum operează la lumina zilei aceaşi intoleranţă spre "distrugătorii ordinii publice" şi faţă de criticii regimului.

Publicat pe 21 august 2012 la 10:23
Moscova, 8 august. Membrele grupului punk Pussy Riot în timpul procesului.

Săptămâna trecută, martorii epocii comuniste au avut ocazia să întreprindă o călătorie în trecut, în septembrie 1976 mai exact. Tineri cu plete (patru la Praga şi trei la Plzeň) erau judecaţi pe vremuri pentru un comportament calificat în jargonul judiciar al epocii ca fiind cel al unor "distrugători ai ordinii publice".

În practică, aceasta însemna că "distrugătorul" făcea lucruri ordinare, dar pe care comuniştii le asociau cu acte de nesupunere: avea plete, îşi cânta propria muzică, organiza alături de alţi amici chefuri private şi evita orice tip de ritual [comunist], al căror respect era cerut în general ca o marcă de loialitate faţă de regimul totalitar.

Cazul grupului de rock Plastic People of the Universe (chiar dacă doar doi membri ai grupului făceau efectiv parte din cele 7 persoane acuzate în 1976) este aici cu totul emblematic. "Distrugătorii ordinii publice" au fost trimişi în închisoare pentru că au organizat, la ei acasă sau în baruri, concerte particulare.

Toamna pragheză a anului 1976, care, aşa după cum se ştie, a dat un impuls decisiv cartei 77 [revendicările în domeniul reformelor liberale în Cehoslovacia], pare să se repete astăzi la Moscova, din multe puncte de vedere. Tinerele femei din grupul rus de punk Pussy Riot au fost condamnate în 17 august la doi ani de închisoare pentru "huliganism" şi "atingere a ordinii publice".

Newsletter în limba română

Cine e în spate

Ele au fost acuzate de a fi cântat şi executat tot felul de salturi în principala biserică din Moscova, rugându-se Sfintei Fecioare să "îl alunge pe Putin" de la putere. Între cele două afaceri există totuşi mari diferenţe. Plastic People şi amicii lor nu au fost niciodaţi consideraţi vinovaţi de vreun act spectaculos de provocare cu caracter politic şi nici nu aveau intenţia să alunge pe cineva de la putere. Concertele lor erau secrete. Şi dacă ar fi existat ceva spectaculos în ceea ce făceau, atunci era vorba doar despre indiferenţa lor evidentă la tot ceea ce se întâmpla în ţară. Ceea ce vroiau ei, era doar să trăiască după bunul lor plac.

Dar nu acesta este esenţialul în această poveste. Judecătorul rus, pe care am avut ocazia să-l vedem datorită retransmisiei procesului la televizor, a utilizat un ton şi o argumentaţie care aminteşte de procesul "distrugătorilor ordinii publice" din Cehoslovacia totalitară. Nici vorbă de plete aici, ci doar fuste mini de tot.

Regimul lui Putin (şi chiar Putin personal, dacă ar fi să-i credem pe experţii din cercurile ruseşti) se află de fapt în spatele acestui proces politic, care, poate pentru prima oară - aşa cum ne-o arată propriul trecut - ne oferă un scenariu ieşit de-a dreptul dintr-un decor comunist. Adevăratul chip al regimului lui Putin se vede în arestarea şi condamnarea tinerelor din grupul Pussy Riot.

Cu această banalitate de acte de delincvenţă, graţie interesului presei, avem o dovadă flagrantă de arbitrariu din partea unui suveran crud şi răzbunător, care a scos pe piaţă, este evident, o nouă versiune, ceva mai modernă, a regimului pe care îl slujea atunci când era doar un simplu spion al serviciilor secrete.

O demonstraţie de forţă

Scepticii se vor întreba de ce, dacă chiar ne aflăm în faţa unui caz atât de făţiş de arbitrariu, nu primeşte Pussy Riot un val de sprijin din partea rusului ordinar, prin mişcări de proteste şi prin sondaje de opinie. Cine ştie... Însă farsa interpretată de regim la tribunal şi retransmisă în direct la televizor nu înseamnă că Putin este convins că are de partea lui opinia publică.

Era vorba aici, manifest, de o demonstraţie voluntară de forţă, care nu era destinată spectatorilor din toată lumea, ci doar ruşilor ordinari. De la alegerea sa, Putin se confruntă cu o opoziţie fără precedent. El are nevoie să-şi intimideze adversarii.

Un lucru este însă sigur, şi anume că interesul crescând pe care îl manifestă astăzi media, responsabilii politici şi artiştii de renume pentru această afacere se va abate în curând spre o altă cauză. Însă o presiune politică poate cel puţin - aşa cum ne-a dovedit Cehoslovacia comunistă - să împiedice ca aceste femei să fie bruscate sau asasinate în închisoare.

Ar trebui ca valul de interes şi indignare care gravitează în jurul procesului fetelor de la Pussy Riot, şi care a zdruncinat memoria vie a Republicii Cehe să se transforme într-o presiune politică concretă, fără să mai vorbim de faptul că ar trebui să-l tratăm pe Putin şi pe regimul său ca pe nişte duşmani declaraţi ai valorilor care ne sunt, şi nouă, de 22 de ani deja, sacre.

Reacţii

Ruşii nu sunt impresionaţi de chinurile grupului Pussy Riot

În timp ce o mare parte a comunităţii internaţionale - printre care muzicieni precum Sir Paul McCartney şi Madonna - au condamnat pedeapsa de doi ani de închisoare pronunţată săptămâna trecută la Moscova împotriva grupului Pussy Riot, ruşii au rămas de gheaţă în faţa caznelor grupului punk feminist, scrie The Independent. Totuşi, adaugă cotidianul, situaţia începe încetul cu încetul să se schimbe -

Spectacolul dat de grupul Pussy Riot, în februarie, în Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova, a stârnit foarte puţină simpatie din partea majorităţii ruşilor, dar după urmărirea agresivă a femeilor de către autorităţi, trio-ul a fost încetul cu încetul adoptat de către liderii de opinie ai protestelor împotriva preşedintelui Vladimir Putin ca fiind una dintre cauzele lor. Cu toate acestea... majoritatea vocilor oficiale din Rusia au rămas mute în timpul procesului.

Fostul ministru de finanţe şi prieten al lui Putin, Alexei Kudrin, a declarat că "daune imense au fost cauzate imaginii ţării" în timp ce jurnalista pro-Kremlin Tina Kandelaki consideră că mânuirea subiectului din punctul de vedere al relaţiilor publice a fost o "sinucidere prin informaţie".

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect