Știri UE-Orientul Mijlociu
Berlin, iunie 2006. Femeie fluturând un poster cu portretul liderului grupării Hezbollah din Liban, Hassan Nasrallah, în timpul unei manifestaţii împotriva conflictului din Orientul Mijlociu.

Hezbollah - prieten al UE sau inamic?

Considerată organizaţie teroristă de către Statele Unite, mişcarea şiită Hezbollah are filiale în întreaga Europă, insistând că este pur şi simplu o organizaţie politică şi umanitară, colectând fonduri care sunt trimise conducerii grupării, în Liban. Dar oare serviciile de securitate din Europa acordă suficientă atenţie mişcării Hezbollah, se întreabă New York Times.

Publicat pe 24 august 2012 la 16:08
Berlin, iunie 2006. Femeie fluturând un poster cu portretul liderului grupării Hezbollah din Liban, Hassan Nasrallah, în timpul unei manifestaţii împotriva conflictului din Orientul Mijlociu.

În contextul în care oficialii americani trag semnale de alarmă în legătură cu reapariţia ameninţărilor reprezentate de mişcarea şiită Hezbollah, mii de membri şi simpatizanţi ai acesteia sunt activi în Europa, fără prea multe restricţii, colectând bani care sunt transferaţi conducerii organizaţiei, în Liban.

Washington şi Ierusalim insistă că Hezbollah este o organizaţie teroristă susţinută de Iran, responsabilă de o serie de atentate şi colaborând strâns cu Teheran pentru antrenarea, înarmarea şi finanţarea structurilor militare siriene în scopul reprimării letale a revoltelor din Siria. Cu toate acestea, Uniunea Europeană continuă să trateze Hezbollah în principal ca organizaţie politică şi socială libaneză.

În contextul în care Israelul ameninţă că va efectua atacuri preventive împotriva instalaţiilor nucleare iraniene, analiştii serviciilor de informaţii avertizează că Iranul şi Hezbollah vor riposta atacând obiective din străinătate.

O ofensivă clandestină

Oficialii israelieni şi americani au atribuit atentatul comis luna trecută la aeroportul din staţiunea bulgară Burgas - soldat cu uciderea a şase persoane, inclusiv cinci turişti israelieni - mişcării Hezbollah şi Iranului, afirmând că este vorba de o ofensivă clandestină care a inclus comploturi teroriste în Thailanda, India, Republica Cipru şi în alte ţări. Susţinătorii Hezbollah notează că nu au fost prezentate dovezi solide care să arate că gruparea este implicată în atentatul din Bulgaria.

Newsletter în limba română

Membrii Hezbollah sunt activi peste tot în Europa, dar un centru al activităţilor este Germania, unde anul trecut erau 950 de membri şi susţinători, în creştere faţă de 900 în 2010, conform raportului anual al Agenţiei germane pentru securitate internă.

După atentatele care au avut loc în Statele Unite în septembrie 2001, Hezbollah a preferat să nu se remarce în Europa, colectând tacit bani care ajung în Liban pentru activităţi umanitare precum construirea de şcoli şi clinici, dar, potrivit serviciilor de spionaj occidentale, şi pentru atacuri teroriste.

Serviciile de securitate europene îi supraveghează atent pe activiştii politici ai Hezbollah, dar experţii afirmă că acţiunile de monitorizare sunt ineficiente în cazul urmăririi celulelor teroriste temporar inactive, cele care prezintă cel mai mare pericol.

Hezbollah dispune de adevăraţi combatanţi, bine-antrenaţi, în Europa, care nu au fost folosiţi de mult timp, dar, dacă doresc să devină activi, acest lucru este posibil”, a explicat, în Congresul american, Alexander Ritzmann, consilier politic la European Foundation for Democracy [Fundaţiei Europene pentru Democraţie], un institut cu sediul la Bruxelles.

Dacă ar exista dovezi clare ale implicării Hezbollah în activităţi teroriste, UE ar analiza posibilitatea introducerii mişcării pe lista organizaţiilor teroriste”, afirmă Erato Kozakou-Marcoullis, ministrul de Externe al Republicii Cipru, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Diversitatea punctelor de vedere evidenţiază multitudinea de roluri pe care Hezbollah le-a avut de când a apărut în Liban, după ofensiva israeliană din 1982.

O sursă de servicii sociale

Aripa militară a Hezbollah a fost responsabilă de o serie de răpiri şi atentate sofisticate comise în Liban şi în străinătate. Dar Hezbollah este şi o sursă de servicii sociale pe care guvernul libanez, afectat de o serie de crize, nu le-a putut oferi, devenind treptat o forţă politică ce are doi miniştri şi zeci de locuri în Parlamentul de la Beirut.

Secretarul general al organizaţiei şiite, Hassan Nasrallah, afirmă că introducerea pe lista grupurilor teroriste “ar distruge” Hezbollah. “Sursele de finanţare ar dispărea, iar sursele de sprijin politic şi material vor fi distruse”, argumentează Nasrallah.

Europa a fost mult timp mai tolerantă cu grupurile islamice militante decât Statele Unite. Înaintea atentatelor din 11 septembrie 2001, reţeaua Al-Qaida avea un birou de presă la Londra. Cea mai mare parte a activităţilor de pregătire a atentatelor au avut loc la Hamburg, în Germania, unde locuia liderul complotului terorist, Mohamed Atta.

Oficiali americani au denunţat ani întregi, în comentarii private, reticenţa Germaniei de sancţionare a companiilor care evită embargoul impus Iranului. Presiunile par să fi dat rezultate, Germania acceptând, anul trecut, să includă Banca Comercială Iraniano-Europeană, cu sediul în Hamburg, pe lista neagră a Uniunii Europene.

Şi totuşi, acolo unde guvernele din SUA şi Israel văd Iranul şi Hezbollah consolidând capacităţile temporar inactive pentru activităţi teroriste internaţionale, europenii fac în mod clar diferenţa între o reţea teroristă internaţională precum Al-Qaida şi ceea ce este perceput drept un conflict între, pe de o parte, Israel şi SUA, iar pe de alta, Iran, Siria şi Hezbollah.

Unii analişti afirmă că mişcări şiite precum Hezbollah reprezintă riscuri mai mici decât organizaţii sunnite precum Al-Qaida. “Cel mai mare pericol islamist este reprezentat de salafişti, care sunt sunniţi, nu şiiţi”, afirmă Berndt Georg Thamm, expert în combaterea terorismului din Berlin, referindu-se la un curent fundamentalist al islamismului sunnit.

Acord tacit

Diferenţele de percepţie dincolo de Atlantic sunt atât de mari încât oficialii americani par mai preocupaţi decât europenii de ameninţarea reprezentată de Hezbollah în Europa.

Olanda a catalogat Hezbollah organizaţie teroristă în 2004, argumentând că nu face distincţie între aripile politice şi teroriste ale mişcării şiite. Marea Britanie menţine distincţia, considerând organizaţia teroristă doar aripa militară a Hezbollah. “Britanicii consideră distincţia drept instrument: dacă îşi schimbă atitudinea, vor fi eliminaţi de pe listă. Francezii nu cred că introducerea pe lista teroristă ar fi o mişcare inteligentă, pentru că este vorba de o organizaţie cu activităţi politice”, explică Alexander Ritzmann.

Nu există o evaluare unitară privind Hezbollah, iar lucrurile nu se vor schimba în viitorul apropiat”, apreciază Berndt Georg Thamm. Scepticii din Europa afirmă că Hezbollah a devenit o mişcare cu activităţi mai mult de tip politic, îndepărtându-se sau chiar detaşându-se în totalitate de trecutul terorist, considerând că Israelul continuă să evoce ameninţările pentru a justifica un atac asupra instalaţiilor nucleare iraniene.

Unii analişti cred că europenii refuză să catalogheze Hezbollah drept organizaţie teroristă pentru că, în opinia lor, ar exista un acord tacit prin care Hezbollah nu comite atentate, iar autorităţile europene nu se amestecă în activităţile de colectare de fonduri ale mişcării şiite.

Există o temere de a nu atrage furia Hezbollah şi de a evita atacuri în ţările europene”, consideră Bruce Hoffman, profesor de Studii de securitate la Universitatea Georgetown şi expert în combaterea terorismului. “De ce să ridici o piatră pentru a vedea ce este sub ea?”, adaugă el.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect