Alegeți o limbă
"Numai George W. Bush a reuşit să împartă europenii cum o face Rusia", afirmă José Ignacio Torreblanca în El Pais, în momentul când se deschide la Rostov pe Don, al 25-lea summit UE-Rusia. Diviziunile dintre cei douăzeci şi şapte au permis Moscovei să domine ţările europene, "recompensând unele dintre ele, ignorând câteva şi exercitând presiuni asupra altora" printr-o diplomaţie care a aplicat vechea regulă de "dezbină şi stăpâneşte".
Europenii au crezut că "în timp, Rusia se va fi apropiat de parametrii occidentali, până în ziua când s-ar transforma într-o democraţie reprezentativă, cu o economie deschisă şi politici aliniate cu cele ale UE. Dar acest lucru nu s-a întâmplat", observă ziarul spaniol, citându-l pe analistul Gleb Pavlosky. După cum subliniază Frankfurter Allgemeine Zeitung, în timp ce europenii contau pe această "modernizare sistemică", "liderii ruşi, în schimb, dezvoltă o abordare selectivă care se limitează la modernizarea economiei ruse. Scopul lor nu este democratizarea, ci conservarea sistemului şi a puterii".
Pentru a-şi moderniza economia, Rusia are nevoie de o injecţie de tehnologie,scrieDziennik Gazeta Prawna, potrivit căreia ajutorul UE este esenţial. Noua abordare pragmatică a diplomaţiei ruseşti, alcătuită din acorduri bilaterale cu vecinii săi europeni, nu schimbă totuşi obiectivele strategice ale Moscovei, avertizează ziarul polonez : "relaţii mai bune cu UE ar trebui să faciliteze preluările companiilor energetice europene de către giganţii ruşi ai sectorului, mai ales în republicile baltice".
Pentru Gazeta Wyborcza, "parteneriatul pentru modernizare" între UE şi Rusia care urmează să fie semnat la Rostov "nu va funcţiona dacă Uniunea se limitează la a oferi Rusiei tehnologie fără a obţine în schimb reforme". "Ruşii impun cu abilitate un program de cooperare după placul lor: doresc tehnologie, dar păstrează tăcerea cu privire la alte probleme, cum ar fi securitatea energetică sau stabilirea unei societăţi civile", explică în această privinţă un diplomat polonez. Unii observatori, scrie mai departe cotidianul din Varşovia, remarcă faptul că Kremlinul are cu adevărat nevoie de Europa în acest moment. De aceea, consideră aceştia, Uniunea poate înainta cereri ferme Rusiei.
Problema, conchide Gazeta, este că nevoia de apropiere este reciprocă : europenii doresc de asemenea un mai bun acces la piaţa rusească şi ca Rusia se se alăture "noului Occident", oferindu-i un sprijin în concurenţa cu China. Dar "această abordare a modernizării minime - sprijinul unui model care are greutăţi de a se reforma - nu va duce nicăieri şi este menită să eşueze", explică cotidianului Katinka Barysh, din cadrul Centrului pentru Reformă Europeană(Centre for European Reform).
Rusia are nevoie de UE pentru a ajuta la începerea modernizării ei, şi repede, consideră Sueddeutsche Zeitung. Conform ziarului german, "după ce a făcut timp de ani de zile un instrument politic din economia ei, se pare că face acum exact contrariul : îşi adaptează politica nevoilor economice. Aici este vestea bună pentru Europa". Această consolidare a legăturilor cu UE este "strategică şi tactică", crede de partea lui politologul bulgar Ivan Krastev în Le Monde.
În opinia sa, "Rusia a analizat schimbarea de putere, după criza economică. Aceasta i-a ucis visul : cel de a deveni o putere emergentă. Moscova începe să simtă acelaşi lucru ca europenii: marginalizarea continentului". Pentru Krastev, Polonia este piatra de temelie, o placă turnantă a noilor relaţii dintre Moscova şi Europa. Procesul de încălzire "a început cu vizita prim-ministrului Vladimir Putin la Gdansk, în septembrie 2009, pentru aniversarea începutului celui de-al doilea război mondial. Accidentul de avion de la Smolensk, în 10 aprilie [moartea preşedintelui Poloniei, Lech Kaczynski şi omagiul adus de către Rusia] nu a schimbat strategia, ci a accelerat-o. Triunghiul Germania-Polonia-Rusia este fundamental pentru negocierea unei noi ordini europene", consideră astfel Krastev.
Reapropierea de Polonia, dar şi de Germania, scrie cotidianul bucureştean România liberă, potrivit căruia această criză grecească a scos în evidenţă punctele slabe ale UE, împingând Berlinul să se depărteze de partenerul lui tradiţional, Parisul, pentru a se apropia de Moscova, "primul său furnizor de gaze" şi de "forţă de muncă excedentară". Acordul privind eliminarea vizelor pentru ruşii care călătoresc în UE, care urmează să fie discutat în 31 mai, "va schimba echilibrul regional din Europa de Est în favoarea ruşilor".
Pe scurt, chiar dacă nu se referă decât la sectorul economic, UE poate avea oricum "un rol important de jucat" în modernizarea Rusiei, remarcă de asemenea Torreblanca. Dar cu condiţia să acţioneze la unison şi să nu uite că scopul principal al Rusiei nu este de a integra Europa, ci de a deveni un "centru de putere" într-o lume multipolară. Cu Catherine Ashton şi Herman Van Rompuy în fruntea diplomaţiei europene, acest summit este o "excelentă oportunitate" de a verifica în ce măsură UE s-a refăcut şi "dacă este capabilă să-şi coordoneze diviziunile".
