"Eram tinere când am început". Inna Şevcenko are 22 de ani. Ea pune picior peste picior şi îşi caută o poziţie mai bună pe fotoliul un pic îngust. Apoi zâmbeşte. "Nu mai sunt aşa de tânără". Această militantă Femen – mişcarea feministă ucraineană care a devenit celebră pentru protestele sale cu sânii goi – a ajuns în Franţa la sfârşitul lunii august, în urgenţă, cu o viză de turism. Cu câteva zile mai devreme, în Kiev, această blondă înaltă şi drăguţă a tăiat cu drujba o cruce ortodoxă în sprijinul grupului de punk Pussy Riot. Ca urmare, scandal, desigur, şi ameninţare cu închisoarea .

"Bărbaţii" o urmăresc peste tot. "Într-o dimineaţă, au început să-mi spargă uşa, deci mi-am înşfăcat paşaportul şi am ieşit pe fereastră", povesteşte tânăra. Mai întâi Varşovia, apoi Paris, cartierul La Goutte-d'Or, „Le Lavoir moderne” parisien (LMP), un teatru de cartier în pericol de a fi închis. Geranţii acestuia au plecat urechea la cauza Femen, şi au decis deci să le împrumute acest spaţiu pentru ca ele să lanseze o "tabără internaţională de antrenament", care a fost deschisă în 18 septembrie.

Exerciţii psihologice, teoretice şi sportive: programul este încărcat. Inna Şevcenko se entuziasmează: "Noi dorim să antrenăm tinere femei ca să devină soldaţi pentru cauza feministă din lumea întreagă". Pentru ea, activismul se poate rezuma într-un singur cuvânt: "Muncă".

Etica Nouă, doar pentru femei

Prima manifestaţie Femen a avut loc în Kiev în aprilie 2008. Trei tinere femei se machiază ca nişte prostituate. Ele ştiu deja că activismul lor împotriva sexismului şi prostituţiei se va exprima prin acţiuni de stradă. La universitate, conduse de Anna Gutsol, 27 de ani, creierul operaţiunii, ele au fondat o asociaţie rezervată exclusiv femeilor, Etica Nouă. La vremea respectivă, Inna Şevcenko este studentă la jurnalism, lucrând în acelaşi timp pentru serviciul de presă al primăriei din Kiev. "Aveam o slujbă bună, puteam să-mi plătesc fără probleme chiria la apartament, eram o tânără exemplară". Ea care vine din Herson, port pe malul Mării Negre, este sedusă de ideile "pop-feminismului" grupării Femen. Tatăl ei este militar, mama ei lucrează într-un liceu, şi are o soră mai mare.

În 2010, mişcarea decide să-şi schimbe strategia. Unele dintre ele vor manifesta cu sânii goi. Premiera este programată în 24 august, ziua independenţei Ucrainei. "Am avut o discuţie foarte lungă, îşi aminteşte ea. Eu nu vroiam să fac aşa ceva, dar astăzi cred că a fost cea mai bună idee". Tinere ucrainene, zvelte şi frumoase, protestând sumar îmbrăcate? Inevitabil, mass-media dă buzna, mai interesată de plastica arătoasă decât de revendicări. "Presa este cea mai bună protecţie pentru noi, explică ea. Dacă suntem cu sânii goi, mesajul nostru este mult mai difuzat şi suntem deci în mult mai puţin pericol". O acţiune asumată: "În Ucraina, nu există o cultură a activismului, a trebuit să inventăm tot. Nu aş fi capabilă să mă dezbrac pe plajă, dar când manifestez, am impresia că port ceea ce eu numesc "uniforma mea specială"".

Manifestaţii împotriva prostituţiei, corupţiei, sau împotriva lui DSK în Franţa... Femen sunt pe toate fronturile. Căile lor neascunse pot fi surprinzătoare, dar revendicările lor feministe sunt pentru moment mai degrabă tradiţionale. Situaţia generală a femeilor în Ucraina, "frumoase, sărace şi needucate", potrivit tinerei activiste, este una dintre cauzele probabile. Adeseori, ele sunt evacuate mai mult sau mai puţin violent de poliţie, dar câteodată situaţia degenerează.

Cincisprezece bărbaţi pentru un comando revendicativ

Dintr-o dată, Inna Şevcenko vorbeşte mai încet, ezită un pic, îşi lasă capul într-o parte, pare mai puţin sigură de ea. Pe 21 decembrie 2011 în Minsk, Belarus, trei dintre ele manifestează în această zi de iarnă împotriva dictatorului Aleksandr Lukaşenko. Ea povesteşte cum au fost oprite de vreo cincisprezece bărbaţi. Au fost îndelung interogate, insultate, ameninţate, bătute. În timpul nopţii, sunt legate la ochi şi predate unui alt grup. Sunt duse cu maşina ore în şir, şi date jos într-o pădure. Un moment de tăcere. Bărbaţii le sfătuiesc să tragă bine în piept aer curat, pentru că "este ultima oară". Şi le spun "să închidă ochii şi să se gândească la zâmbetul" mamelor lor. Şi apoi le taie părul. Dar până la urmă nu le omoară. Ci le lasă acolo, în pădure. Nu erau departe de graniţa cu Ucraina. Ele au reuşit să ajungă într-un sătuc, să sune presa. Ambasadorul ucrainean a fost forţat să le scoată din ţară.

Succesul mediatic atrage bănuieli asupra Femen. "S-a spus că am fi finanţate de Obama, Soros, sau chiar de Putin! Dar nu este adevărat. Avem un magazin online unde vindem tricouri. Avem câţiva mici donatori, şi încercăm să fim invitate cu toate cheltuielile plătite când călătorim în străinătate".

Ea ar vrea să importe această cultură a angajamentului la Paris, unde îşi imaginează că va rămâne atâta vreme cât o întoarcere la Kiev este prea riscantă.

Seara, Inna Şevcenko spune că îi este greu să facă o pauză. Ea citeşte şi reciteşte "Femeia şi Socialismul" (Ed. Politica, 1961) de August Bebel, cartea de referinţă a grupării. Omul politic german scria în 1883: "Femeia, în societatea cea nouă, se va bucura de o independenţă deplină, [...] ea va fi pusă pe picior de egalitate şi libertate absolute faţă de bărbat".