In germană "rigoare" se spune "pachet economic", în engleză "austeritate", în franceză, nu se zice.

Foarte scumpă rigoare

În ajunul unui Consiliu European consacrat în principal reformei guvernanţei economice europene, mai multe ţări şi-au prezentat planurile în faţa Comisiei. Bazate în principal pe reduceri bugetare, acestea s-ar putea să nu fie suficiente pentru a scoate definitiv euro-ul din criză, consideră presa europeană.

Publicat pe 16 iunie 2010 la 16:31
In germană "rigoare" se spune "pachet economic", în engleză "austeritate", în franceză, nu se zice.

"Europa este salvată, cetăţenii vor plăti mai mult" : în urma verdictului Comisiei Europene privind planurile de reduceri bugetare adoptate de către o duzină de state membre şi care ar trebui să conducă la o economie de aproximativ 300 de miliarde de euro, Rczespospolita rezumă astfel atmosfera la Bruxelles. Aceste planuri vor fi discutate în cadrul Consiliului European din 17 iunie.

"Perspectiva unui faliment al Greciei a şocat Europa şi a împins ţări solide financiar să pună în aplicare reduceri", scrie cotidianul polonez. Altundeva în Europa, planurile de austeritate prezentate până acum afectează în mare măsură sectorul public, consideră mai departe Rczespospolita. Acestea vor "provoca mai multe tensiuni sociale şi valuri de protest", avertizează ziarul, care prezice că ţara care urmează a fi lovită este Marea Britanie, unde planul de austeritate trebuie să fie anunţat pe 22 iunie. Un plan, prezice Financial Times, ale cărui reduceri bugetare vor trebui să fie "cu 20% mai mari decât cele propuse la vremea respectivă de guvernul Laburist".

Printre celelalte ţări care vor trebui să depună eforturi, Spania este în frunte : "Bruxelles solicită o ajustare suplimentară de 8 miliarde de euro până în 2011", anunţă astfel El Pais pe prima pagină. Aceste măsuri ar trebui să se adauge la cele 11 miliarde de euro de economii deja planificate. În plus de reduceri bugetare, Bruxelles solicită şi reforma imediată a sistemului de pensii şi a pieţei forţei de muncă, care urma să fie prezentată în 16 iunie. Dar în ciuda acestora, "tot nu este suficient", consideră El Pais în editorialul său, care se bucură că Comisia "nu a uitat să dezmintă cum că un plan de salvare a Spaniei ar fi în curs de pregătire. Un zvon pus în circulaţie de mass-media germană prost informată". "Întrebarea este dacă Spania vrea să rămână în zona euro", a spus la rândul său El Mundo, pentru care "chiar şi cu întârziere, Zapatero a luat decizia bună : s-a aliniat cu politicile marilor ţări şi aplică măsuri care ne pot scoate din această criză şi să ne evite probleme mai importante, cum ar fi fost cazul dacă am fi cerut un plan de salvare". În Portugalia vecină, "*noile măsuri de austeritate anunţate de Lisabona nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivului stabilit privind deficitul bugetar din 201*1", observăPúblico. Într-adevăr, potrivit Comisiei Europene, ţara va trebui să facă un efort suplimentar de 2,5 miliarde de euro.

În ciuda eforturilor desfăşurate - un plan de aproximativ 100 de miliarde de euro de economii pe trei ani, printre care controversata trecere a vârstei de pensionare de la 60 la 62 de ani - Comisia "consideră că politica bugetară franceză nu atinge în ziua de astăzi efortul stabilit după discuţia cu Parisul a miniştrilor de finanţe ai Uniunii Europene", scrie Le Monde. "Celelalte unsprezece ţări analizate în raport sunt puse în aceeaşi barcă", observă Le Figaro, pentru care, într-un context posomorât asupra perspectivelor de recuperare, Bruxelles a preferat "să nu facă valuri", întrucât criza cerea "o strategie de ieşire din criză coordonată, cuplând creştere economică şi asanare bugetară". Ceea ce seamănă cu cvadratura cercului.

Newsletter în limba română

Măsurile de austeritate adoptate de guvernul italian au obţinut în schimb o părere bună de la Bruxelles, [se bucură](http://www.corteconti.it/opencms/opencms/handle404?exporturi=/export/sites/portalecdc/_documenti/rassegna_stampa/pdf/2010061615960122.pdf  &])La Stampa, deşi, scrie cotidianul din Torino, acestea au provocat mânia Regiunilor, care simt că trebuie să suporte greul reducerilor bugetare. De altfel, adaugă La Stampa, Italia ameninţă să opună veto-ul ei cu ocazia Consiliului European din 17 iunie, dacă conceptul ei de datorie nu este luat în considerare : Roma adăugă într-adevăr datoria privată şi datoria publică, spre deosebire de Berlin, "pentru care datoria este numai publică", observă cotidianul. Satisfacţie şi de partea cehă : Hospodarske Noviny constatăcă Comisia a descris ca fiind "satisfăcător" pachetul de măsuri adoptate de guvernul interimar al lui Jan Fischer. Rczespospolita remarcă faptul că, pe când mai mult de jumătate din statele membre au prezentat planuri pentru austeritate, Polonia este cea mai mare ţară care să nu o fi făcut. Dar ea nu se va putea sustrage, adaugă el: mărirea vârstei de pensionare şi reforma asigurării sociale a agricultorilor sunt la ordinea de zi.

"Norme mai stricte pentru bugetele naţionale nu reprezintă încă o strategie", spune Die Zeit. Săptămânalul din Hamburg sugerează de altfel Berlinului să renunţe la principiul său pilot în materie de economie: limitarea datoriei. Propriile datorii dar şi cele ale altora. Astfel, scrie revista, UE, precum a vrut Germania, "va ţintui la stâlpul infamiei acele state care au prea multe datorii. Şi totuşi, un îndatorat înseamnă de fapt două părţi : debitor şi creditor", spune Die Zeit, subliniind faptul că Germania, prin exporturile sale, a contribuit la cumpăna grecească şi spaniolă. De unde propunerea sa : UE ar trebui să pedepsească nu numai regii datoriilor, dar şi statele cu excedent comercial prea mare. Este unul dintre motivele pentru care Der Tagesspiegel sugereazăguvernului Angelei Merkel de a "se ocupa în sfârşit de consumul intern" dacă "vrea să se asigure stabilitatea monedei euro". Dar consumul nu se va relua atât de curând, deoarece „germanii îşi strâng curelele de teama declasării sociale", considerăDer Spiegel, citând un studiu potrivit căruia clasele de mijloc sunt pe cale de a se prăbuşi : în 2000, 66% dintre germani făceau parte din aceasta, faţă de 60% astăzi.

OPINIE

O politică de ţară mică

Până în prezent, "tirania ţărilor mici a profitat Uniunii Europene". Dar în macroeconomie, aceasta este contraproductivă, avertizează Wolfgang Munchau în Financial Times. Cronicarul consideră că ţările mici se pot comporta ca şi cum acţiunea lor nu ar fi avut nici un efect asupra restului lumii, sau că zona euro este cea mai mare economie din lume. Mulţi economişti şi politicieni sunt alarmaţi de "obsesia" de austeritate a germanilor, scrie Munchau, pentru care Franţa, având în vedere că această tendinţă conduce la recesiune, pare a fi singura ţară cu "o mentalitate de ţară mare". Pentru jurnalist, această mentalitate de ţară mică împinge Bruxelles şi Frankfurt, sediul Băncii Centrale Europene, să nege importanţa creşterii economice, considerate ca o problemă pur structurală. Strategia actuală a Bruxelles-ului, asigură Munchau, pune două probleme: este mai mult orientată spre competitivitate decât creştere, şi duce lipsă de coordonare macroeconomică între ţările din UE. Ceea ce pune în pericol lupta împotriva datoriei.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect