Este un scenariu de genul celor create de John Le Carré, care ar putea fi sursa unei situaţii stânjenitoare pentru preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, fiind implicate grupuri de lobby, sume mari şi activităţi de culise.

Conform unei anchete a Oficiului european pentru combaterea fraudelor (OLAF), un anume Silvio Zammit, om de afaceri maltez, ar fi propus companiei Swedish Match, un fabricant de ţigări şi producător de tutun din Suedia, modificarea unui proiect de directivă privind produsele din tutun în schimbul a … 60 de milioane de euro. Raportul OLAF i-a fost transmis lui José Manuel Barroso pe 15 octombrie.

Pe 16, Comisia Europeană anunţa printr-un comunicat că John Dalli, comisar pentru Sănătate şi Protecţia Consumatorului şi responsabil de legislaţia privind tutunul, “şi-a prezentat demisia” în urma anchetei. Pe 17 octombrie, Comisia Europeană pune la dispoziţie propria sală de conferinţe – un fapt foarte rar – directorului general al OLAF, Giovanni Kessler, care le furnizează jurnaliştilor detalii despre anchetă.

Suspendarea pe termen nedefinit a proiectului de directivă

Consecinţa imediată a acestei demisii: adoptarea proiectului de directivă privind produsele din tutun de către Comisia Europeană este suspendată pe termen nedefinit, în lipsa unui comisar capabil să asume “responsabilitatea politică”. Deşi textul urma ca, pe 22 octombrie, să intre în etapa finală de pregătire în vederea adoptării săptămânile următoare.

Imediat, organizaţiile europene anti-fumat au tras semnalul de alarmă. Grupul de lobby anti-fumat SmokeFree Partnership (Parteneriatul Fără Fumat) percepe demisia comisarului UE ca fiind “un eveniment foarte inoportun”, conform directorului Florence Berteletti Kemp. Dat fiind că adoptarea directivei fusese amânată de pe o lună pe alta de peste un an, activiştii anti-tutun asistă la năruirea şanselor de a fi aprobată în cursul mandatului care se încheie în anul 2014. După adoptarea proiectului de către colegiul comisarilor, rămâne de parcurs un îndelungat proces legislativ, în cadrul Consiliului Uniunii Europene şi Parlamentului European, înaintea votului final.

Mai multe calculatoare au dispărut

Pe 18 octombrie, angajaţii grupului de lobby SmokeFree Partnership (SFP) au parte de o surpriză neplăcută în momentul sosirii la sediul din strada Trêves 49-51, în plin cartier european: birourile lor au fost sparte în cursul nopţii. Mai multe calculatoare au dispărut şi hoţii au scotocit prin dosare.

Dintre cele aproximativ 20 de organizaţii din clădire, au fost sparte doar sediile a trei: cel al SFP, cel al European Public Health Association (Asociaţia Europeană pentru Sănătate Publică) şi cel al European Respiratory Society (Societatea Europeană pentru combaterea Maladiilor Respiratorii). Aceste organizaţii nonguvernamentale sunt în război deschis cu producătorii multinaţionali de tutun, pe care îi acuză că “blochează, modifică şi tergiversează” adoptarea noilor reglementări, conform unui raport de circa 100 de pagini al grupurilor de lobby din industria tutunului comandat de SFP şi de organizaţii pentru combaterea cancerului.

Potrivit elementelor preliminare ale anchetei, hoţii au reuşit să oprească sistemul de supraveghere. Au pătruns de pe acoperiş în clădirea de opt etaje, au coborât pe faţadă şi au intrat prin balcoane, ieşind pe uşa normală de acces cu cel puţin zece calculatoare portabile.

După această spargere, scandalul politic tinde să ia amploare. Imediat după anunţul spontan al demisiei, fostul comisar John Dalli a sugerat că a fost forţat să se retragă. “Uşa era deschisă şi, fie plecam de bună-voie, fie aş fi fost forţat”, a declarat el săptămâna aceasta pentru site-ul Euractiv.com. Din punctul de vedere al Comisiei Europene, demisia “i-a fost prezentată” de John Dalli preşedintelui Barroso “în prezenţa martorilor”.

Un proiect de directivă blocat de multe ori

În ultimele luni, proiectul de directivă fusese blocat de mai multe ori, în principal la solicitările serviciului juridic şi secretariatului general al Comisiei, provocând furia mai multor ţări, în special a Irlandei, care este în mod tradiţional vârful de lance al combaterii fumatului.

John Dalli avertiza în aprilie 2012 că va avea o atitudine foarte fermă, spre bucuria organizaţiilor anti-fumat. Conform rarelor informaţii apărute în presă, propunerile vizau menţinerea interdicţiei privind consumul de snus, tutunul de mestecat produs de grupul suedez Swedish Match, care în prezent comercializează produsul doar în Suedia, printr-o derogare. Swedish Match, asociat din 2009 cu grupul Philip Morris, este la orginea plângerii formulate împotriva comisarului Dalli. Acesta din urmă intenţiona să contracareze strategiile de marketing ale marilor producători de tutun care creează pachete de ţigări în formă de bijuterii pentru a seduce publicul feminin. Proiectul de directivă ar fi impus un ambalaj neutru şi mai puţin atrăgător, precum şi interdicţia reclamelor în tutungerii sau chioşcuri de ziare.

În mai 2012, compania Swedish Match a depus o plângere pentru tentativă de luare de mită. OLAF, ale cărui anchete durează de obicei cel puţin câţiva ani, a tratat cazul foarte rapid, prezentând raportul oficial preşedintelui CE peste doar cinci luni. Raportul, care nu este final, “nu conţine dovezile implicării” comisarului, precizează comunicatul Comisiei Europene din 16 octombrie.

Potrivit unui purtător de cuvânt, Comisia Europeană va prezenta proiectul de directivă “în următoarele săptămâni”, dar se va aştepta până la numirea succesorului lui John Dalli. Pentru activiştii anti-fumat, şansele ca proiectul să fie supus procedurilor legislative de aprobare până la încheierea mandatului Comisiei Europene şi Parlamentului European sunt mai reduse ca niciodată. Dacă dosarul va fi transferat viitoarei legislaturi, industria producătorilor de tutun va câştiga cel puţin un an până la intrarea în vigoare a măsurilor restrictive. Un an în plus, pentru că, iniţial, proiectul de directivă fusese prevăzut pentru vara anului ...2011.