Leneşi, europenii ?

Vacanţe lungi, săptămâni scurte, pensionări anticipate : în Statele Unite, europenii au reputaţia de a fi alergici la muncă. Nimic nu este mai departe de adevăr, subliniază Groene Amsterdammer, deşi în contextul crizei, va trebui să ne schimbăm modul de viaţă.

Publicat pe 19 iulie 2010 la 14:38

"Europenii sunt leneşi ? Sau americanii au înnebunit ?" Iată titlul unui articol de opinie al Băncii Angliei, în 2006. Lucrarea a rezumat perfect ideea că europenii, în general, muncesc mai puţin decât americanii, au mai multe concedii, sunt mai adeseori bolnavi şi se pensionează mai devreme.

Pentru a afla cine este cu adevărat leneş sau nebun, trebuie mai întâi găsit răspunsul la altă întrebare : de ce se munceşte ? Economistul Thorstein Veblen a răspuns la această întrebare în 1899, în lucrarea sa clasică şi sarcastică, "Teoria clasei de lux", editura Publică, 2009 (The Theory of the Leisure Class) . Oamenii nu muncesc numai pentru a supravieţui, ci şi pentru a-şi arăta statutul lor social, implicându-se în "consumul ostentativ" [ conspicuous consumption] de bunuri social perceptibile, precum îmbrăcăminte şi case. Ideea cultivată pe ambele părţi ale oceanului este că Europa ar fi renunţat la acest iraţionalism : în Europa se leneveşte în timp ce Statele Unite se carburează. Multe statistici sprijină această idee.

Conform OCDE-ului, un american lucrează în medie 25 de ore pe săptămână, faţă de numai vreo 17 ore pentru belgieni, francezi şi italieni. Olandezii, italienii şi germanii au de două ori mai multe concedii pe an decât americanii. 43% dintre americanii între 60 şi 65 de ani lucrează încă faţă de numai 12% dintre belgieni, francezi şi italieni, şi aşa mai departe. Evident, acest lucru generează ironii şi critici de ambele părţi ale oceanului. Şi, desigur, cine ar fi mai bine plasat pentru a critica vehement lenea europenilor decât un britanic expatriat în Statele Unite, precum istoricul Niall Ferguson, în eseul său ,Etica ateistă a lenevie sau de ce europenii nu cred în muncă. [The Atheist Sloth Ethic, Or Why Europeans Don’t Believe in Work].

Puţini analişti serioşi folosesc termenul "lene"

Mai surprinzător este faptul că puţini analişti serioşi folosesc termenul "lene". Motivul este simplu. Lenea europeană pare o explicaţie atractivă pentru diferenţele observate, dar statisticile ne spun altceva. "Faptul că europenii muncesc mai puţin nu are nicio legătură cu lenea, ci cu un schimb voluntar", pentru Andrew Moravcsik, politolog la Princeton şi colaborator pentru Newsweek. Rata de populaţie activă în Statele Unite afectează aceste statistici. Statele Unite au înregistrat un şomaj mult mai scăzut decât Europa în ultimii zece ani şi mai puţini non-activi. Prin urmare, este logic ca "europeanul mediu" să muncească mai puţine ore.

Newsletter în limba română

Potrivit lui Moravcsik, "europenii sunt capabili să lucreze mai mult, dar ei aleg să profite de mai mult timp liber în loc de a câştiga bani". Economiştii spun că acest schimb este mai frecvent pentru populaţia mai bogată. Americanii sunt excepţia la această regulă. Statele Unite este singura ţară dezvoltată şi industrializată în care timpul de lucru a crescut enorm.

Europeanul trântor este un personaj fictiv

Deci chiar dacă europeanul trântor supravieţuieşte în imaginaţie, este de fapt un personaj fictiv. Se poate spune la fel despre imaginea veninoasă şi demagogică pe care mass-media şi politicienii din Europa de Vest nu se jenează să o lase să apară în ultima vreme : europeanul din sud este leneş. Ceea ce americanii reproşează europenilor din vest, este identic cu ceea ce aceştia reproşează europenilor din sud. Dar fără niciun temei : spaniolii, italienii şi portughezii activi muncesc mai multe ore decât olandezii. Problema în Europa de Sud nu sunt activii, ci marele număr de non-activi. "În Europa, mulţi transferă costurile timpului lor liber pe spinarea altora. De exemplu, pretinzând în numele justiţiei sociale pensionări anticipate pentru care nu au cotizat. Este o absurditate", consideră Simon Tilford, economist pentru think-tank-ul Centrul pentru Reformă Europeană.

"Pe termen lung, modelul european, în care se schimbă bani contra timp liber, este în pericol, adaugă Tilford. Acest schimb trebuie să fie susţinut de o sursă stabilă de creştere economică, care acum este absentă. De ani de zile, productivitatea europeană a crescut. Când această perioadă a început să se termine, unele ţări şi-au finanţat creşterea cu împrumuturi, altele prin creşterea exporturilor. Dar acestea sunt modalităţi de a genera creştere în detrimentul altora, şi nu prezintă adevărate soluţii pentru Europa. Guvernele nu mai stimulează nici ele creşterea economică : toate fac economii. Soluţia trebuie deci să provină din productivitate. Dacă europenii reuşesc să-şi mărească productivitatea, ei vor putea continua să-şi cultive dragostea lor de timp liber".

Germania

Farmecul discret al şomajului

Nemţii s-au aplecat recent asupra unui grup de "eterni şomeri", care timp de decenii au trăit pe spinarea statului, informează Gazeta Wyborcza. Unii, scrie cotidianul din Varşovia, primesc până la 1 085 de euro pe lună, ceea ce este suficient pentru hrană şi cazare, şi lasă ceva şi pentru recreaţie şi divertisment, sau chiar o scurtă vacanţă pe coasta Mării Baltice. Ultima dată când Arno Dübel, 54 de ani, a avut un loc de muncă, a fost acum douăzeci şi şapte de ani. În fiecare lună el primeşte un cec de 359 de euro, iar statul îi plăteşte de asemenea chiria pentru apartamentul lui cu două camere din Hamburg. Potrivit acestuia, a fi şomer e o situaţie care nu are decât avantaje: el nu trebuie să urmeze ordinele cuiva, nu este stresat, nu trebuie să se trezească devreme. Deci, ce face în timpul zilei ? Îşi face cumpărăturile la Lidl (magazin hard-discount), plimbă câinele, se uită la televizor. "Munca este un lucru frumos atunci când alţii o fac. Nu sunt bun pentru ea", spune domnul Dübel, cu o dezarmantă onestitate. Nu e de mirare că tabloidul Bild l-a numit persoana fără loc de muncă cea mai "neobrăzată" din Germania. Există de altfel mulţi ca el în Germania, aminteşte cotidianul din Varşovia.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect