Alegeți o limbă
Eşecul negocierilor dintre guvernul maghiar pe de o parte şi FMI şi UE pe de alta [în 17 iulie] este probabil de reproşat ambelor părţi. Cu al său program de guvernare în 29 de puncte, guvernul [dirijat de la sfârşitul lunii mai de către conservatorul Viktor Orban] şi-a pus partenerii în faţa faptului împlinit, în timp ce FMI şi UE au dat dovadă de o intransigenţă extraordinară. Totuşi, miza era de talie: în joc era examinarea ratelor creditului de 20 de miliarde de euro [acordat în octombrie 2008], şi de negocierea prelungirii sale până în decembrie 2010, dar şi - chiar dacă FMI neagă - de negocierea unui nou credit preventiv începând cu 2011.
Ea trebuie să fie virgină, dar în acelaşi timp şi o amantă perfectă: iată ceea ce cer FMI şi UE din partea Ungariei. Aşa cum o demonstrează eşecul negocierilor, este dificil să satisfaci aceste exigenţe. In declaraţiile lor, cele două organizaţii lansează câteva formule de politeţe (FMI: Ungaria a realizat mari progrese în redresarea economică; UE: salutăm angajarea noii echipe de a reduce deficitul la 3.8 % pentru 2010), dar nu cedează nici un punct din exigenţele lor. Ele se poziţionează ferm împotriva taxării băncilor, dar ţin cu dinţii de procente de deficit draconice. Ele cer reforme structurale, dar nu lasă nici o margine de acţiune. Ele îşi exprimă compasiunea deoarece maghiarii trebuie să ia măsuri bugetare dificile în ceea ce priveşte veniturile (traduceţi: mărirea impozitelor) şi a cheltuielilor (restricţii), dar ele notează totuşi că guvernul "trebuie să facă şi mai multe eforturi". Ele grăbesc lichidarea marilor întreprinderi publice deficitare.
Guvernul trebuie să evite ruperea negocierilor
Declaraţiile oficialilor UE sunt şi mai severe. Guvernul maghiar va avea nevoie de "mai mult timp" pentru a furniza informaţii precise asupra transportului public, sănătate sau reforme structurale. FMI şi UE cer un mediu de afaceri stabil pentru investitorii străini şi maghiari, cer guvernului să respecte "independenţa totală a băncii centrale". Au constatat numeroase decizii îngrijorătoare, şi mai ales introducerea diferenţiată a unui nou sistem de supraveghere a bugetului. Delegaţii FMI şi UE au decis deci să-şi amâne controlul şi să reia discuţiile la o dată ulterioară [noi discuţii vor avea loc în septembrie].
S-ar spune că György Matolscy [ministrul maghiar de Finanţe] nu a participat la aceleaşi negocieri. El a declarat că FMI şi UE au "salutat" iniţiativa de a taxa băncile. Şi a omis să semnaleze faptul că cele două instituţii şi-au reafirmat nemulţumirea cerând guvernului să-l lase în pace pe Andras Simor [şeful Băncii naţionale a Ungariei] cu salariul său lunar de 8 milioane de forinţi [pe care guvernul l-a redus la 2 milioane, aproximativ 6 950 euro].
Matolscy nu a menţionat nici această remarcă a Comisiei Europene: "Proiectele de lege preconizate ar fi o deturnare a pieţelor şi sunt contrare dreptului european". Delegaţii celor două organizaţii nu îi reproşează în schimb lui Orban faptul că nu i-a consultat înainte de a-şi publica cele 29 de propuneri. Dar acesta din urmă ar fi trebuit să se asigure măcar de conformitatea lor cu legile europene. Ar fi fost deci preferabil ca Orban - iniţiatorul celor 29 de propuneri, şi decizionarul, să fi participat la negocieri încă din stadiul iniţial în loc să primească delegaţia în ultimul minut.
Ungaria se află astăzi într-o situaţie inedită şi periculoasă. Guvernul trebuie să ia măsuri fără să întârzie dacă nu doreşte ca ruptura negocierilor să genereze consecinţe economice şi financiare grave. Am aşteptat cu frică deschiderea pieţelor financiare din această luni - şi pe bună dreptate, aşa cum am şi constatat [în 19 iulie, forintul a căzut puternic faţă de euro].
Opinie
Atenţie la incendiu
Sigur, Ungaria pare să fie locul ideal pentru a face din ea un exemplu faţă de destinaţii ca Grecia şi Portugalia, remarcă Handelsblatt. "Ea trăieşte mai bine decât îi permite plapuma, dispune de o monedă proprie capabilă să fie sub presiune fără a periclita un întreg sistem monetar, cum ar fi euro. Este suficient de mare pentru a se face remaracată şi suficient de mică pentru a nu declanşa o reacţie în lanţ". In ciuda acestor realităţi, constată cotidianul economic, Budapesta constituie un pericol exploziv pentru Europa, aşa cum a observat deja o bancă austriacă din Budapesta, obligată să fuzioneze cu casa-mamă pentru a-şi asigura fonduri proprii de acoperire a riscurilor din Europa de est. "Ungaria nu este însă singură. In afara Poloniei şi a Cehiei, toată Europa centrală este slăbită", adaugă Handelsblatt. Dacă băncile greceşti se retrag din Balcani din cauza crizei, "băncile austriece, italiene şi franceze, principalii actori din Europa de Est, ar avea o povară suplimentară de purtat". De unde şi apelul lui Handelsblatt către FMI şi UE pe de o parte, şi Ungaria pe de altă parte, pentru a înceta să se mai joace cu focul şi pentru a se aşeza la masa negocierilor.
