91 de bănci au fost testate, 84 aprobate de către autorităţile de supraveghere. Rezultatele testelor de rezistenţă conduse de autorităţile bancare europene şi naţionale, publicate pe 23 iulie, desenează tabloul unui peisaj bancar european stabil şi în bună sănătate. "Toată lumea a fost surprinsă de starea bună a băncilor", subliniază directorul adjunct al cotidianului El Mundo, Casimiro Garcia Abadillo, care se miră că testele au revelat o nevoie de finanţare de "doar 3,5 miliarde de euro". Totuşi, în ciuda satisfacţiei afişate de Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi diverse guverne ale UE, se pare că operaţiunea nu e o sursă de siguranţă pentru toţi observatorii.

"Ţările europene au obţinut exact inversul a ceea ce doreau, scrie De Volkskrant. În loc să genereze încredere şi calm, testele de stres au provocat neîncrederea şi un nou stres în sectorul financiar european. Pentru că atâta vreme cât nu există unanimitate asupra calităţii unui test, nu există certitudine în privinţa stabilităţii băncilor europene. De cealaltă parte a oceanului, acestea au provocat surâsul americanilor".

Un exerciţiu cinic

"Teste fără stres ori cum bancherii îşi cresc moralul",ironizează Gazeta Wyborcza, pentru care testele nu sunt altceva decât un "succes de propagandă". Cotidianul din Varşovia consideră că criteriile reţinute (scăderea euro-obligaţiunilor greceşti cu 20%, scăderea indicelui bursier cu 20%) au fost irealiste şi că este clar că autoritatile de supraveghere europene au fixat condiţii care "să nu prejudicieze băncilor europene". Dacă aceştia speră că investitorii muşcă momeala şi încep să cumpere titluri bancare, se înşeală : credibilitatea băncilor nu va creşte. Dimpotrivă. "Mai rău, avertizează jurnalul, unii investitori ar putea crede că dacă responsabilii europeni au făcut atâtea eforturi pentru a organiza acest spectacol, este pentru că în dulapurile băncilor europene se ascund cu siguranţă lucruri necurate".

În Financial Times, Wolfgang Münchau este chiar mai sever. "Scopul acestui exerciţiu cinic a fost de a pretinde că UE este pe cale de a rezolva o problemă, dar nu este cazul", scrie cronicarul, care reproşează autorităţilor de supraveghere faptul de a fi exclus de la teste câteva instituţii financiare şi mai ales faptul de a nu fi fixat criterii stricte. În particular, Munchau, ca şi alţi mulţi comentatori, observă că testele nu au luat în calcul ipoteza, totuşi realistă, a unei imposibilităţi de plată din partea unui stat.

"Testele urmează o schemă evidentă încă de la începutul înteţirii crizei financiare în septembrie 2008, adaugă jurnalistul FT. Demersul UE în privinţa sectorului financiar, o acţiune de amatori – un plan de salvare general, câteva planuri de recapitalizare nu foarte serioase, câteva grămezi de lichidităţi – nu va rezolva problemele (...). În timp ce la Madrid testele fac parte dintr-un angajament politic menit să rezolve problemele băncilor, în alte părţi nu este cazul. Un test de rezistenţă fără o strategie pentru rezolvarea problemelor, lucru care lipseşte în afara Spaniei, este complet inutil". De fapt, Casimiro García Abadillo remarca în El Mundo că "în acest scenariu de sinceritate pozitivă, Banca Spaniei a extins la intregul sistem bancar spaniol stripteasul cerut de guvernele diferitelor ţări, în timp ce BCE nu a cerut decât un topless".

Mai rămâne de văzut reacţia pieţelor

Dacă a existat stres în rândul autorităţilor bancare, e pentru că "domnilor controlori şefi ai Europei li s-a impus de către politică un test a cărui valoare de probă este limitată şi pe care ei nu îl doreau", constată la rândul său Handelsblatt. Cotidianul economic german a remarcat că doar controale individuale, concentrate asupra unei bănci în particular, permit evaluarea capacităţii acesteia de a înfrunta riscurile. Băncile germane sunt de altfel de multă vreme supravegheate în acest fel. De unde speranţa cotidianului Handelsblatt "că acest lucru va rămâne un caz izolat şi nu se va impune ca şi un ritual anual".

În cele din urmă, chiar dacă "publicarea testelor de rezistenţă a adus pieţelor atât întrebări cât şi răspunsuri", La Tribune recunoaşte totuşi interesul acestora. Pentru că acestea furnizează investitorilor informaţii extrem de detaliate asupra celor 91 de bănci europene, în special în ceea ce priveşte nivelul expunerii lor la diferite datorii suverane. Astfel, afirmă cotidianul economic francez, "investitorii vor face diferenţa între cei care au trecut testele cu brio şi ceilalţi". Şi, concluzionează Jornal de Negócios, "reacţia pieţelor în zilele următoare va spune dacă testele au cotribuit la tendinţa de însănătoşire care se face simţită în Europa".